În ciuda cetățeanului: de aproape un an de zile, bolnav de leucemie și cu miopie forte, un sătean din Sâmbăteni trăiește sub teroare

0
403

 

  • Bătăi în geam și lumini de lasere în ceas de noapte.
  • S-a dat un avertisment polițienesc.
  • Omul mai speră și vrea doar să doarmă liniștit.

Când suferi de leucemie şi mai ai şi o miopie forte, perspectivele vieţii nu sunt prea frumoase. Şi cum toate astea nu ar fi destule pentru om, viaţa îi mai dă şi alte palme lui Viorel Sari, din Sâmbăteni. De aproape un an de zile, lăsarea întunericului pentru omul nostru nu aduce linişte şi odihnă, aşa cum ar fi normal, ci este începutul unei adevărate terori psihice. Aproape seară de seară, cu mici înteruperi. Dar să redăm povestea omului, aşa cum ne-a relatat-o chiar acesta. ,,În data de 14 octombrie 2017, cineva a bătut în mod repetat la geamul meu de la stradă. Era ora 20:45, poate 21. Când am ieşit la stradă, omul fugea repede cu bicicleta. Nici nu văd bine şi, oricum fiind luna octombrie, deja se lăsase întunericul. Aşa că nu am zărit mare lucru. Peste câteva minute, când deja am intrat în casă, situaţia s-a repetat din nou, mai multe zile la rând. Pe urmă, în alte dăți, au venit cu o lanternă cu laser. Şi îmi luminau în casă. Vedeam pe pereţi nişte puncte verzi. Apoi bătea în geamuri, cu putere, de credeam că le scoate din balamale. Pe data de 21 octombrie 2017 se afla la mine acasă, un cunoscut de-al meu. Acesta nu are probeleme de vedere şi este şi mai tânăr ca mine. După ce a auzit bătăile în geam, a deschis repede fereastra şi a apucat să-l zărească pe cel care a bătut şi a zis: «Pleacă Manule ori sun la 112, la Poliţie». Prietenul meu mi-a spus că ar fi vorba de un tânăr fiul unui ţigan care locuieşte în vale“.
Acestea fiind zise, Viorel Sari a avut vreo zece zile de linişte. Asta până în data de 1 sau 2 noiembrie 2017. Iar, faptele au continuat în acelaşi stil: lumini cu rază verde, urmate de bătăi puternice în geamuri. „Am fă­cut şi o sesizare scrisă către Postul de Poliţie Păuliş, în care i-am rugat să să-i găsească pe cei care mă terorizează într-una. De ce nu mă lasă să trăiesc liniştit, că am coşmaruri când vine seara, că îmi bat în geamuri, să le spar­gă, nu alta?“
Avertisment polițienesc… cu urmări agravante
Sesizarea a fost făcută în prima decadă a lunii noiembrie a anului trecut. După nici o lună de zile, deci în termenul celor 30 de zile timp în care o instituţie a statului trebuie să ofere un răspuns unei petiţii, Viorel Sari a primit o înștiințare. Astfel, Secţia nr.7 Poliţie Rurală Lipova, Postul de Poliţie Păuliş, îi trimite omului un răspuns înregistrat cu numărul 360808 din data de 3 decembrie2017. În acesta se spune: „Aspectele sesizate privind faptul că sunteți deranjat de către persoane necunoscute au fost verificate, fiind identificată o persoană de pe raza localității, căreia i-a fost aplicat avertisment polițienesc, în scopul atenționării asupra modului viitor de comportare în societate. Locuința dumneavostră este inclusă pe itinerariul de patrulare, în sco­pul prevenirii comiterii unui asemenea gen de fapte antisociale”.
O vreme a fost liniște. Numai că lucrurile nu s-au rezolvat așa, cum ai bate din palme. Nici pe departe. Ba chiar din contră. S-au agravat. E drept, nu imediat dar, după spusele lui Viorel Sari, acum, faptele, se petrec și mai intens. Astfel „în data de 10 august, după ora zece seara, aud iar bătăi puternice în ambele geamuri de la stradă. Mai că stăteau să se spargă, așa de tare se auzeau bubuiturile. Am sunat la Poliție, n-a răspuns nimeni. Apoi am sunat la 112. Le-am relatat cele întâmplate și mi-au spus că în cazul în care mai revin cu bătăile în geam să-i sun a doua zi. Au revenit și a doua zi. Acum, am apucat să-i zăresc, însă nu i-am putut distinge. Doar am reușit să-i număr. Cred că erau șase persoane, dacă nu chiar șapte. Un vecin de-al meu și copiii săi i-au văzut mai bine și mi-au spus că erau tineri de vârste diferite, romi din vale, dinspre Cicir, ziși ai lui Peri. Am sunat din nou la 112 și mi s-a sugerat depun plângere la Poliția județeană. Însă am îndrumat spre altă unitate, motivându-se că localitatea noastră apaține de Lipova în ce privește activitatea de poliție. Cei de la Poliția Păuliș, unde am mai reclamat, mi-au spus că ei patrulează. Am făcut și pândă, așa cum am putut cu starea mea de sănătate, pentru că patrularea nu a dat rezultate. Și, în continuare mă terorizează. Am 66 de ani, sunt bolnav de leucemie și miopie forte și, fiind persoană singură, care nu are pe nimeni, sunt o victimă sigură a bătăilor de joc a tinerilor țigani.“
Anchilozare la Poliție
Ce se poate spune după acest ping –pong cu cetățeanul Viorel Sari? Pentru că lucrurile nu sunt așa de simple. Degeaba trimiți hârtie, chiar în termenul legal, dacă în realitate situația nu se schimbă. Adică n-ai rezolvat nimic. Și așa un „avertisment polițienesc“, care nici nu știm ce înseamnă, dacă e s-o luăm așa. Am înțeles că nu s-a aplicat o amendă, dar formularea este cel puțin ciudată. Pentru a ne lumina, am apelat la purtătorul de cuvânt, al Inspectoratului Județean de Poliție Arad, Claudia Iuga, care ne-a precizat: „În funcție de gravitatea faptelor se acționează gradual. Probabil și colegii de la Păuliș au gândit în acaestă manieră. Dacă cetățeanul nu este mulțumit de felul în care i s-a soluționat cazul, poate solicita o audiență la comandantul Poliției Lipova, de care aparține și satul Sâmbăteni“.
Omul nostru a ajuns și la Primăria Păuliș. Deși nu este o problemă care ar intra în competența autorităților locale, disperarea l-a împins pe Viorel Sari să recurgă și la această instituție. Poate, într-un târziu, cineva îl va asculta și nu doar atât, îl va și ajuta. Noi nu suntem nici organ de poliție, nici administrație. Dar ne pasă de problemele oamenilor. Și, pe măsura puterilor noastre, încercăm să aducem lucrurile pe făgașul normal. Așadar, Viorel Sari nu este singur. Și, încă ceva. Deși au trecut aproape trei decenii de la Revoluție am simțit o adevărată „anchilozare“ a felului în care, cel puțin o parte a Poliției, își înțelege misiunea. Iar sintagma „În slujba cetățeanului“ sună ca o cutie de conservă rostogolită pe pardoseala de marmură a unei biserici, în timpul unui concert de orgă. Și, cel puțin în cazul de față și, până acum, se poate spune: în ciuda cetățeanului…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.