După ce am asistat la nenumărate şi spectaculoase arestări, majoritatea având la bază tot atât de nenumărate şi spectaculoase stenograme, care au fost înregistrate în urma a nenumărate şi spectaculoase interceptări, acum aflăm că acestea nu prea au fost legale. Mai precis, Curtea Constituţională a decis că interceptările făcute de SRI nu sunt legale. Bun, ştirea asta e veche, dar Curtea Constituţională a tăcut, apoi, subit. Nu ştim dacă cei arestaţi până acum pot să conteste arestarea şi chiar eventuala sentinţă, pe motiv de vicii de procedură. Nu ştim dacă această neconstituţiona­litate se aplică abia de acum sau în viitor, nu ştim nici cum va fi reintrodusă în legalitate – dacă va fi reintrodusă – procedura de interceptare a convorbi­rilor. Nu ştim nici măcar de ce abia acum s-a sesizat Curtea Constituţională, cum de nimeni dintre cei care au întocmit legea nu s-au sesizat de neconstituţionalitate.
Dacă ar fi să fim cârcotaşi, am bănui că această decizie a fost pregătită pentru „cineva” sau pentru chiar mai mulţi. Se ştie că au fost multe discuţii în spaţiul public asupra faptului că unii politicieni au o influenţă asupra unora dintre judecătorii Curţii Constituţionale. Această decizie a Curţii nu face decât să dea apă la moară celor care cred şi susţin asemenea scenarii demne de a fi incluse în tomul intitulat „Teoria conspiraţiei”. Iar actualmente România nu-şi permite un asemenea lux, nu doar pentru că MCV-ul (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) ne-ar penaliza, ci şi ca şi credibilitate de ţară în orice domeniu, dar mai ales în cel economic.
PNL – noul PNL, cum îmi place să spun – a avut o poziţie tranşantă, clară şi… normală. Ca imagine, desigur, pentru că în vremuri preelectorale şi electorale dă bine să spui despre credi­- bilitatea justiţiei. PNL, prin vocea reprezentanţilor săi, a spus că nu comentează decizia Curţii, că nu e normal ca să fie comentate deciziile acesteia, că „emiterea unor judecăţi de valoare asupra unor decizii ale CCR nu face decât să afecteze imaginea acestei instituţii, singura instanţă care poate judeca dacă un act normativ este cons­­- tituţional sau nu”. Corect, aşa şi trebuie, ca un partid politic să nu comenteze deciziile Curţii Constituţio- nale. Dar noi, cetăţenii banali, putem comenta? Putem comenta inclusiv lipsa comentariilor legate de această decizie?
În fapt, ar trebui găsită o soluţie imediată, pentru a şterge suspiciunile ce planează asupra acestei decizii. E drept că deciziile Curţii nu trebuie comentate, ci acceptate ca atare, dar acum câţiva ani, vreo 26, unii au murit ca să putem discuta, să avem libertatea dezbaterii. Decizia Curţii trebuie acceptată, dar poate fi discutată. Ba, mai mult, Curtea Constituţională, care e tot un exponent al democraţiei, ar trebui să vină cu explicaţii suplimentare, tocmai pentru a-şi întări poziţia, tocmai pentru a întări democraţia. Atât timp cât Curtea tace iar partidele politice fac pe mironosiţele, societatea civilă trebuie să fie cu atât mai vehementă, cu atât mai sonoră.

Recomandările redacției