În ultimii 35 de ani, de pe harta judeţului au dispărut peste 80 de mii de locuitori

Sporul natural negativ şi calea străi­nă­tăţii au făcut ca populaţia judeţului nostru să scadă dramatic. În 34 de ani, Aradul a pierdut peste 81.000 de locu­itori, potrivit datelor finale de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, din anul 2011. De la ultimul recensământ, făcut în anul 2002, populaţia Aradului a scăzut cu mai bine de 30.000 de locuitori. Potrivit recensământului din toamna anului 2011, peste 11.500 arădeni au ales să îşi câştige traiul peste graniţă, iar 6.854 au plecat peste hotare pentru o perioadă mai scurtă de timp.
Datele finale oficiale de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 arată că zeci de mii de locuitori au dispărut de pe harta judeţului, în ultimii 30 de ani. La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului nostru era de 430629 de persoane, din care 22.3121 sunt femei, adică 51,8% din populaţie. Faţă de situaţia de la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 31,2 mii de persoane.
În 1977 însă, populaţia stabilă a Ara­dului a fost de 512.020 de persoane, adică, judeţul nostru avea cu exact 81.391 de locuitori mai mult decât la recensământul din 2011. Judeţul a pierdut anual sute şi chiar mii de locuitori, astfel că populaţia este cea mai scăzută din ultimii 63 de ani.
Din date mai reiese că, arădenii ocupă mai mult municipiul şi oraşele decât în trecut. Mai exact, 238.600 de locuitori sunt în municipiu şi în oraşe şi peste 192.000 în comune. Ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 4,7 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Etnicii – 15,8% din populaţia judeţului
În cifre, populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, municipiul Arad, este de 159,1 mii persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este: Pecica – 12,8 mii de persoane, Sântana – 11,4 mii de persoane şi Lipova – 10,3 mii persoane. Comunele cu cel mai mare nu­măr de populaţie stabilă sunt: Vladimirescu, Şiria şi Vinga. La cealaltă extremă, comunele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Şiştarovăţ, Igneşti şi Moneasa.
„La recensământul din 20 octom­brie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al po­pulaţiei stabile“, a susţinut Florica Grec, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Arad.
Astfel, informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 404,8 mii persoane, din totalul celor 430,6 mii de persoane. S-au declarat români 340,7 mii persoane, adică 84,2%. Un procent de 9% din populaţie, adică 36,6 mii de persoane sunt etnici maghiari. Cât priveşte etnia romă, aceasta are oficial doar 16,5 mii de persoane, adică 4,1 % din populaţia judeţului. Grupu­rile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1,0 mii sunt: slovaci – 4,5 mii de persoane, germani – 2,9 mii de persoane şi ucrai­nieni – 1,3 mii de persoane. Pentru 86,7% din populaţie limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar pentru 9,1% dintre persoane, limba maghiară reprezintă limba maternă.
La capitolul religie, 73,8% dintre arădeni care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 8,8% s-au declarat de religie romano-catolică, 2,4% de religie reformată, iar 7,2% de religie penticostală. Alte religii au 1,7 %, iar 0,2% din locuitori s-au decla­rat atei. În ceea ce priveşte ţările în care sunt plecaţi să-şi câştige existenţa, cei mai mulţi arădeni, Italia, Spania şi Germania sunt în fruntea clasamentului.
Aproape 4.000 de analfabeţi şi peste 8.000 fără şcoală
În ceea ce priveşte educaţia, din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 46,1% au nivel scăzut de educaţie – primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită iar 40,2% nivel mediu – posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri. Studii superioare au 13,7 % din arădeni. Ultimul recensământ arată că aproape 4.000 de arădeni sunt analfabeţi, şi peste 8.000 nu au nicio şcoală absolvită.
Un procent de 46,7% din arădeni sunt căsătoriţi, adică 100,0 mii de bărbaţi şi 101,1 mii de femei. Un procent de 38% din arădence nu au fost niciodată căsătorite, iar 10,3% sunt văduve. Arădenii divoraţi deţin o pondere de 5,0% din popu­- laţie, conform datelor statistice. Mai trebuie spus că, în uniune consensuală au declarat că trăiesc 20,5 mii de arădeni. Datele finale privind locuinţele şi gos­po­dăriile, în urma recensământului din 2011 vor fi prezentate în toamnă.