La nivelul judeţului Arad, din analiza principalelor cauze de deces, conform datelor statistice se constată că afecţiunile cardiovasculare ocupă primul loc. De asemenea, se constată creşterea numărului de cazuri de boli cardiovasculare în ultimii ani. Dintre bolile cardiovasculare, aşa cum reiese din evidenţele medicilor de familie, o pondere semnificativă o au următoarele afecţiuni: boli hipertensive – un număr 65.959 de cazuri rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2016, incidența de 4.012 cazuri. De asemenea, la sfârşitul semestrului I a.c. , numărul cazurilor rămase în evidenţă era de 66.105 cu incidență de 412 cazuri; cardiopatia ischemică – un număr de 32.109 cazuri rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2016, incidența de 1383 cazuri. La sfârşitul semestrului I a.c. , numărul cazurilor rămase în evidenţă era de 32.114, incidență de 158 cazuri; bolile cerebro-vasculare –  un număr de 9.962 de cazuri rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2016 incidență de 3.497 cazuri, faţă de sfârşitul trimestrului I  2017 în care erau rămase în evidenţă 10.000 de cazuri. ,,În Europa, dintre factorii de risc, se consideră că alimentaţia are cea mai mare contribuţie la decesul prin boli cardiovasculare (BCV), în timp ce hipertensiunea arterială (HTA) este cel mai important dintre factorii de risc biologici (urmat de colesterol, obezitate şi diabet). Prevalenţa fumatului a scăzut în cea mai mare parte a Europei, deşi global ritmul descreşterii s-a redus în ultimii ani, din cauza prevalenţelor stabile sau în creştere în unele ţări, în special în rândul femeilor. Puţini adulţi practicau în 2015 activitatea fizică la nivelul recomandat, cu sedentarism mai frecvent în rândul femeilor decât al bărbaţilor. De-a lungul ultimilor 30 de ani, consumul de alcool a scăzut treptat în Europa”, ne-a declarat Constantin Cătană, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Arad.
Nivelul colesterolului a scăzut în aceeaşi perioadă în aproape toate ţările europene. Atât în Europa geo­grafică cât şi în UE, nivelurile de obezitate au rămas în general ridicate, atât la adulţi cât şi la copii, în ciuda variaţiilor substanţiale între ţări. Prevalenţa diabetului în Europa rămâne ridicată în urma creşterii susţinute (cu peste 50%, în multe ţări) în ultimii zece ani.
Povara BCV plasează pe primul loc boala cardiacă ischemică (incluzând infarctul miocardic acut); aceasta este de 2‐3 ori mai mare în România decât în ţările din Vest, cu circa 10% mai mare decât în Polonia şi cu circa 50% mai mică decât în Bulgaria. Accidentul vascular cerebral (AVC), a doua cauză în ţările din estul Europei, este de 3‐4 ori mai mare în România decât în Vest, cu circa 30% mai mare decât în Polonia şi cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria. HTA este de 18 ori mai mare în România decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de 4 ori mai mare decât în Germania, de 5 ori mai mare decât în Polonia şi cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria.

Recomandările redacției