Prin anii optzeci o prietenă, profesoară la un liceu îmi spunea revoltată: „Zilele trecute m-am enervat cumplit la o oră, chi­nuindu-mă cu un elev, să înţeleagă ce-i spun. Văzând că n-am nici un rezultat, după minute bune de zbatere în van, m-am aşezat tăcută la catedră să mă calmez. Clasa a tăcut şi ea, văzându-mi epuizarea. După câteva clipe, elevul cu pricina s-a apropiat de mine şi plin de compasiune şi sincer mi-a zis:  «Tovarăşa profesoară de ce vă enervaţi degeaba? Vreţi să vă îmbolnăviţi? Ştiţi foarte bine că oricum trebuie să mă treceţi clasa ca să aveţi procent mare de promovare.» M-a lăsat fără replică.“
De remarcat că profesoara cu pricina avea în clasele ei, mai mereu, olimpici naţionali şi internaţionali. Ei îi păsa, aşa cum le pasă majorităţii profesorilor.
Da, aşa era pe vremea Ceauşescului, gradul de promovabilitate trebuia să fie 99,99 la sută, altfel însemna, în viziunea politrucilor comunişti, că profesorii nu se implică suficient în educarea şi instruirea elevilor. Şi cu toate acestea, cadrele didactice reuşeau să pregătească elevii temeinic, să le transmită cunoştinţe cu care să poată să se înscrie la facultate sau la şcoli de pregătire profesională. Nativ înzestraţi intelectual, bine pregătiţi de profesorii lor, elevii români „rădeau“ tot ce se putea pe la olimpiadele internaţionale, şcoala româ­nească fiind considerată printre primele din lume.
Rezultatul acestei activităţi şcolare de atunci îl repre­zintă ilustrele nume actuale din domeniul social şi profesional, ale artei, culturii şi literaturii ale României, nume care se remarcă astăzi pe tot Mapamondul. Este vorba
despre absolvenţii de atunci care în prezent, la maturitate, demonstrează soliditatea şi seriozitatea cu care au fost instruiţi şi educaţi în sistemul de învăţământ românesc.
După anul 1989 politrucii capitalişti de la condu­cerea Ministerului Învăţământului au tot reformat Educaţia până au transformat-o într-o văgăună de crescut tâmpiţi. An de an, Puterea şi Opoziţia  au conlucrat la zăpăcirea elevilor şi a profesorilor scoţând pe bandă rulantă absolvenţi mediocri sau de-a dreptul tembeli. Şi asta în numele unei reforme iluzorii!
Şi pentru a ilustra apoteotic cele spuse, iată câteva perle din examenul de bac de anul acesta.
„Lui Gigi Becali timpul îi zboară încet căi la bulău.“
„Ion Sclavici a scris Budulea Taichi şi nu vreau să intru în detalii că nu ştiu subiectul. Miaţi făcut o surpriză cu subiectu ăsta“
„Ieu cred că Harapalb îi o comedie că cine mai crede că ursu din pădure are salăţi când să ştie că urşii coboară să mănânce la tomberoane şi să se joace cu turiştii.“
„Toţi proştii din România sunt cetăţeni turmentaţi, dar nu toţi cetăţenii turmentaţi sunt proşti.“
„Comunicarea în echipă nu e când cel mai tare antrenor Reghecumf dă ordin ceva şi pe stadion fuge ăla amboulea. Vorba ceia: Dacă comunicare nu e ce dracu e?“
Nu-i aşa că te-apucă râsu-plânsu cum zicea „poeta“ Nichita Stănescu?  Aşa cum se exprima despre numele marelui scriitor o absolventă de şcoală românească.
Şi apostrofându-l pe ilustrul candidat de la bac de mai sus, putem spune că învăţământul românesc actual funcţionează în mare măsură de-a-n boulea.

Recomandările redacției