Israelul a dedicat duminică ziua sa anuală de comemorare a celor 6 milioane de evrei ucişi în Holocaust marcării a 70 de ani de la revolta din ghetoul din Varşovia, un simbol al rezistenţei evreilor împotriva naziştilor în Al Doilea Război Mondial, cu rezonanţă profundă în Israel, relatează Associated Press.

La ceremonia de deschidere de la căderea nopţii, preşedintele Shimon Peres şi primul ministru Benjamin Netanyahu au legat amândoi revolta disperată a evreilor din 1943 de mentalitatea războinică ce a permis stabilirea statului Israel cinci ani mai târziu.

„Nu a fost niciodată o rebeliune ca aceasta. Ei erau atât de puţini şi curajul lor a rămas ca un model pentru atât de mulţi”, a declarat Peres, la Yad Vashem, memorialul oficial al Holocaustului în Israel, în faţa a sute de supravieţuitori ai Holocaustului şi familiilor lor, liderilor israelieni, diplomaţilor şi altora.

„Există o linie clară între rezistenţa din ghetouri, lagăre, păduri şi renaşterea şi curajul statului Israel. Este o linie de demnitate, de independenţă reînnoită, de responsabilitate reciprocă, de înălţare a numelui lui Dumnezeu”, a afirmat el. „Ca o rază de speranţă ce nu a fost stinsă chiar şi în timpul unei dureri teribile. Luptătorii ghetoului căutau viaţa chiar şi atunci când circumstanţele ţipau disperare”, a adăugat Peres.

Netanyahu a remarcat că revolta a marcat „un punct de cotitură în soarta poporului evreu”, când oamenii s-a transformat din victime neajutorate în războinici neînfricaţi.

Şase milioane de evrei au fost ucişi de naziştii germani şi colaboratorii lor în Holocaust, o treime din evreii lumii.

Revolta din 1943 în ghetoul din Varşovia a fost prima rebeliune pe scară largă împotriva naziştilor în Europa şi singurul cel mai mare act de rezistenţă a evreilor în timpul Holocaustului. Deşi garantată să eşueze, ea a devenit un simbol al luptei împotriva condiţiilor imposibile, a ilustrat un refuz de a ceda în faţa atrocităţilor naziste şi a inspirat alte acte de revoltă şi rezistenţă subterană a evreilor şi non-evreilor deopotrivă, notează AP.

În timp ce lumea marchează Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului pe 27 ianuarie, data eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz, ziua memorială anuală a Holocaustului în Israel coincide cu data ebraică a revoltei din ghetoul din Varşovia.

Steagul israelian a fost coborât pe jumătate şi o gardă militară de onoare s-a aflat pe o parte a podiumului, în timp ce au fost citite poezii şi psalmi şi recitată rugăciunea evreiască pentru morţi.

Peres, 89 de ani, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a legat de asemenea genocidul nazist de activitatea suspectă a Iranului de a se dota cu bombe nucleare şi de ameninţările repetate ale liderilor de la Teheran de a distruge Israelul şi de negarea Holocaustului.

„Lumea civilizată ar trebui să se întrebe… cum este încă posibil pentru o conducere, ca cea a Iranului, să nege deschis Holocaustul şi să ameninţe cu un alt Holocaust”, a spus el. „Cei ce ignora ameninţarea unui Holocaust împotriva unui popor trebuie să ştie că ameninţarea cu un Holocaust împotriva unui neam este o ameninţare de Holocaust împotriva tuturor naţiunilor”, a subliniat el.

El s-a exprimat la o zi după ce ultima rundă de discuţii internaţionale vizând stoparea programului de dezvoltare nucleară a Iranului nu a reuşit să ajungă la un acord.

Netanyahu a citat de asemenea ameninţările iraniene de a distruge Israelul şi a promis că nu va exista niciodată un alt Holocaust.

„Ura ucigaşă împotriva evreilor ce a însoţit istoria poporului nostru nu a dispărut, aceasta a fost înlocuită doar cu o ură ucigaşă contra statului evreu”, a spus el. „Ce s-a schimbat de la Holocaust este determinarea şi capacitatea noastră de a ne apăra”.

Legătura făcută între Holocaust şi Iran arată cum la peste şase decenii, uciderea în masă a evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este încă o parte centrală a vieţii psihice în Israel, notează AP. Naţiunea a fost creată la doar trei ani după sfârşitul războiului când sute de mii de supravieţuitori au luat calea spre Israel.

Astăzi, circa 200.000 de supravieţuitori în vârstă au mai rămas în ţară.

Ziua memorială anuală este una dintre cele mai solemne în calendarul israelian. Restaurantele, cafenelele şi locurile de divertisment sunt închise, iar radioul şi programele TV sunt dedicate aproape exclusiv documentarelor despre Holocaust, interviurilor cu supravieţuitori şi muzicii sumbre.

Luni dimineaţă, când sirenele vor răsuna două minute, întreaga activitate va fi oprită în Israel. Pietonii se opresc de obicei din drum, autoturismele şi autobuzele pe străzi şi autostrăzi, iar şoferii şi pasagerii în drum cu capetele plecate.

Ceremoniile includ citirea numelor victimelor Holocaustului la situri din întreaga ţară, inclusiv în parlamentul israelian. Elevii se îmbracă în alb şi cursurile vor fi oprite pentru organizarea ceremoniilor memoriale.

Principala ceremonie de duminică seară de la Yad Vashem a inclus şase supravieţuitori care au aprins şase torţe simbolice pentru a-i comemora pe cei 6 milioane de morţi. Un segment video cu povestea personală a fiecăruia dintre ei a fost de asemenea prezentat.

 

Recomandările redacției