Istoria Bisericii Ortodoxe Române din comună

Primele date despre biserica din    Şimand apar în Conscripţia bisericilor, efectuată de episcopul Aradului Sinesie Jivanovici, în anul 1755. Acesta, cu ocazia vizitaţiei găseşte în Şimand o biserică de piatră, nouă, cu hramul „Naşterea Sf.Ioan Botezătorul” , ridicată cu sprijinul domnului de pământ Dimitrie Csernoevics.
Caracteristicile dominante ale bi­sericii, atât în interior cât şi în exterior, aparţin barocului. În interior se remarcă şi icoanele prăznicare în stil bizantin, donate de ctitorul bisericii. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aici a fost temporar reşedinţa episcopală de vară, a lui Nestor Ioanovici, primul episcop roman al Episcopiei Aradul (1829 – 1830). Biserica a fost renovată în anul 1904 după planurile arhitectului ară­dean I. Niga. Noua pictură a fost executată de pictorul arădean Frederic Balla. Cu această ocazie au fost cum­părate cele patru clopote (cel mare de 763 km, al doilea de 454 kg, al treilea de 225kg şi cel mic de 104kg).
Lăcaşul a fost sfinţit în ziua de 8 noiembrie 1904 de episcopul Ioan Papp. Cum în timpul războiului trei din clopotele bisericii au fost rechiziţiona­te, în anul 1924 au fost comandate altele cunoscutei firme Hönig din Arad. În anul 1925 cele trei clopote mari sunt aduse la Şimand şi sfinţite de protopopul tractual Dr. Dimitrie Barbu. În acelaşi an are loc o nouă renovare a bisericii, în valoare de 400.000 lei. Lucrările exterioare au fost executate de firma Trittaller din Arad. În interior pictorul Iulian Toader sen.a executat cadranele la pictura executată în 1904 de Frederic Balla şi ornamentaţia. Sfin­ţirea bisericii după reparaţii a fost făcută la 5 decembrie 1926 de episcopul Grigore Comşa. În anul 1941 este re­parat turnul bisericii, stricat de furtuna din 19 mai 1941 ce s-a abătut asupra comunei.Reparaţia a costat 27.300 lei. În anul 1953 consiliul parohial hotă­răşte începerea lucrarilor de reparaţie atât la vechea biserică ortodoxă cât şi biserica greco-catolică preluată în 1948, la desfiinţarea cultului de către ortodocşi. La biserica cu hramul „Naş­terea Sf. Ioan Botezătorul” devizul pentru reparaţia exterioară s-a ridicat la 24.149 lei iar pentru repararea picturii interioare la 30.536 lei.Licitaţia pentru pictarea bisericii a avut loc în 21 mai 1954, şi conform înţelegerii stabilite ea a fost executată de Iulian Toader împreună cu pictori preoţi Mitroi şi Tulcan. Cât preveşte reparaţiile făcute la fosta biserică grecocatolică cu hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, lucrările au fost executate de Vasile Chirilă din Nădab, costul de reparaie ridicându-se la 10.863 lei. După terminarea lucrărilor, sfinţirea celor două biserici s-a făcut de către Vicarul Eparhial Gheorghe Liţiu, în 6 noiembrie 1955. Cu această ocazie cei doi preoţi, care serveau în Şimand, Ioan Faur şi Teodor Mornăilă au fost distinşi cu titlul d e  protopopi onorifici. În 24 octombrie 1968, în urma altor lucrări de renovare executate la cele două biserici, are loc o nouă sfinţire a lăcaşurilor, săvârşită de episcopul Teoctist Arăpaş257 dimpreună cu preoţii Ioan Faur şi Petru Vancu din Şimand, Dimitrie Cuzman din Chişineu-Criş şi Leonte Para din Pil.
În anul 1978 au loc noi reparaţii la ambele biserici. La biserica mare se înlocuieşte ţigla cu tablă zincată şi se repară zidăria exterioară iar la biserica fostă greco-catolică se vopseşte tabla zincată de pe acoperiş. În anul 1992 a fost repictată biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” de către pictorul ară­dean Florian Buie. Sfinţirea bisericii a avut loc în 5 decembrie 1993 şi a fost săvârşită de Episcopul Timotei Seviciu. Cu această ocazie preotul Leonte Para a fost ridicat la rangul de stavrofor, iar Ioan Varga la cel de sachelar.
Preoţii bisericii:
Popa Constandin(1720-1738)
Popa Gligor(1742)
Popa Florea(1742)
Popa Onci (1746)
Popa Lup (1746)
Gheorghe Popovici (1755)
Ioan Popovici (1755)
Teodor Teodorovici (1755, 1785)
Petru Teodorovici (1755, 1767)
Chiril Popovici (1755) – văduv, fără parohie
Oniţă Popovici (1767)
Ioan Beleş 1816-1820
Ilie Beleş (m.1830)262
Ioan Berar (1831)
Dimitrie Hotăran zis „popa Mitru” (1830)
Ioan Hotăran 1846
Dimitrie Beleş (1821-1849)
Augustin Beleş (1843-1915)
Petru Beleş (1847-1849)
Andrei 1849
Ştefan Beleş (1849)
Ioan Dehelean(1854)
Gheorghe Bila(1856- m.1867)
Iosif Beleş(1861)
Pavel Georgevici(1861)
Maximilian Leucuţa(1861)
Augustin Beleş (1868-1911)
Svetozan Petrovici (1871)
Mihai Leucuţa(1873)
Teodor Mornăilă(1904)
Ştefan Leucuţa (1906-1935)
Cornal Leucuţa (1913 -1919)
Cornel Popescu (1911- 1919)
Teodor Mornăilă(1919-1960)
Ioan Faur (1935-1983)271
Petru Vancu ( ? -1972)
Ioan Fântânaru 1960
Leonte Para 1972-prezent
Ioan Varga 1983-prezent
Gabriel Gosta 1995-prezent
Doru Sinaci
Dimitrie Otavă