Statele Unite ale Americi și mai ales președintele Donal Trump par să fi pus piciorul în prag în ceea ce privește conflictul din Siria. După ce regimul președintelui Bashar Al Assad a fost acuzat, recent, că ar fi vinovat de declanșarea unui atac cu arme chimice, care a produs o serie de victime nevinovate, provocând un val de repulsie în lumea civilizată, noul șef de la Casa Albă a ordonat pedepsirea făptuitorilor. Astfel, la sfârșitul săptămânii, o bază aeriană controlată de trupele fidele regimului de la Damasc a fost atacată de rachete de croazieră americane. Sirienii au fost însă avertizați din timp, astfel încât au reușit să-și limiteze pierderile.

Pentru Donal Trump, presupusul atac cu arme chimice urmat de răspunsul hotărât pe care l-a dat, „în interesul vital al securității naționale a Statelor Uniteˮ au venit ca o mănușă, când începea să fie împins tot mai tare în corzi ca urmare a acuzațiilor că echipa sa de campanie ar fi avut legături mult prea apropiate cu Rusia înainte de alegeri. Or, ce a făcut acum miliardarul ajuns președinte la Casa Albă? A ieșit elegant din încercuire ordonând un atac cu rachete împotriva protejatului Moscovei, arătând tuturor că deși a promis de nenumărate ori că se va înțelege bine cu țarul Putin, interesele americane sunt pe primul loc, cu alte cuvinte „frate, frate, dar brânza-i pe bani.ˮ

Cum era de așteptat, reacția Rusiei a fost pe măsură. Dincolo de declarațiile prin care se condamnă atacul asupra unei țări suverane, Kremlinul a trimis și o navă de luptă în apropierea celor două nave americane de pe care s-au lansat rachetele, pentru a arăta tuturor că nu se lasă la Marele Licurici și ceea ce este și mai important, nu este gata, cel puțin deocamdată, să-l abandoneze pe președintele sirian, atât de hulit de lumea occidentală. Or, din punctul meu de vedere, mesajul transmis de la Moscova pare la fel de puternic cum a fost și cel al americanilor. Rusia își reafirmă încă o dată dreptul de a discuta de la egal la egal cu Statele Unite în marile probleme care o interesează.

În aceste condiții, atacul declanșat de Trump, ar putea să fie doar o parte a unui joc de oglinzi, în care lucrurile nu sunt cum par la prima vedere. Lăsând la o parte faptul că autoritățile guvernamentale siriene s-ar putea să nu aibă nicio vină în ceea ce privește atacul cu arme chimice, există analiști care susțin că lovitura ordonată de Donald Trump nu face decât să ridice o minge la fileu pentru Putin, scoțând astfel Rusia dintr-o anumită izolare în care a intrat în ultimul timp, oferindu-i un subiect de discuție pe plan internațional.

Că este așa sau nu, deocamdată nu putem să știm cu siguranță. Cert este că din cauza atacului american a crescut prețul petrolului, ceea ce ne afectează pe toți. Or, ce concluzie se desprinde de aici? Cele două mari puteri se ceartă sau înțeleg pe ascuns, dar ponoasele tot noi le tragem, așa cum s-a întîmplat aproape întotdeauna în astfel de cazuri, ceea ce este extrem de neplăcut.

Recomandările redacției