Nu mai puţin de 175 de mandate de supraveghere tehnică au emis judecătorii arădeni de drepturi şi libertăţi în anii 2014, 2015 şi primele patru luni ale anului 2016.
Pe 16 februarie, Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate care viza dispoziţiile din Codul de Procedură Penală potrivit cărora supravegherea tehnică poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul Poliţiei”, ci şi de către „alte organe specializate ale statului”.  Deşi decizia Curţii Constituţionale a fost urmată de o adevărată isterie mediatică, după cum se vede din datele statistice puse la dispoziţia ziarului nostru de reprezentanţii Tribunalului Arad, în primele patru luni ale anului în curs au fost emise mai multe mandate de supraveghere decât în perioada similară a anului trecut. „Potrivit registrului de evidenţă a sesizărilor privind su- ­pravegherea tehnică şi a celor privind reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale, în cursul anului 2015   judecătorul de drepturi şi libertăţi a emis un număr total de 69 mandate de supraveghere tehnică.  În cursul anu­lui 2014,  judecătorul de drepturi şi libertăţi a emis un număr total de 82 mandate de supraveghere tehnică.  În perioada 01.01.2015 – 07.05.2015,  judecătorul de drepturi şi libertăţi a emis un număr total de 24 mandate de supraveghere tehnică, iar în perioada 1.01.2016 – 7.05.2016,  judecătorul de drepturi şi libertăţi a emis un număr total de 27 mandate de supraveghere tehnică”, susţine Diana Dărăban, consilier în cadrul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Arad.
Condiţii stricte
Conform celor declarate reprezentanţilor Tribunalului, judecătorul de drepturi şi libertăţi emite mandate de supraveghere tehnică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. „Potrivit art. 139 din Codul de Procedură Penală, supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea uneia dintre următoarele infracţiuni: infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul Penal şi de legi speciale, precum şi infracţiuni de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, infracţiuni de corupţie şi  cele  asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiuni care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cinci ani sau mai mare; măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii; probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare. Înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”, susţine Diana Dărăban.
De menţionat că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,  raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni. „Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de înda­tă, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Atunci când apre­cia­ză necesar, judecătorul dispune informarea avocatului”, mai spune Diana Dărăban.
 Cel mult 30 de zile
Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea. „Cererea formulată de procuror trebuie să cuprindă: indicarea măsurilor de supraveghere tehnică care se solicită a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei împotriva căreia se dispune măsura, dacă sunt cu­- noscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care se poate dispune măsura, indicarea faptei şi a încadrării juridice, iar, în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, dacă se solicită şi încuviinţarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proporţional şi subsidiar al măsurii. Procurorul trebuie să înainteze dosarul judecătorului de drepturi şi libertăţi. Cererea prin care se solicită încuviinţarea supravegherii tehnice se soluţionează în aceeaşi zi, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, iar participarea procurorului este obligatorie”, mai susţine Diana Dărăban. În situaţia în care apreciază că cererea este întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, prin încheiere, admiterea cererii procurorului şi emite de îndată mandatul de supraveghere tehnică. De menţionat că încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac. Mai trebuie spus că o nouă cerere de încuviinţare a aceleiaşi măsuri poate fi formulată numai dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul soluţionării cererii anterioare de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Recomandările redacției