Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că implicarea militară a Rusiei în conflictul din Siria nu ajută la soluţionarea crizei, ci o complică, iar soluţia e ca părţile implicate să fie aduse la masa negocierilor. Iohannis arată că România e una din puţinele ţări cu personal la Damasc şi poate fi ”facilitator” în discuţii.
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, înainte de plecarea la Bruxelles, unde va participa la Consiliul European din 15-16 octombrie, pe agenda căruia principala temă este migraţia.
Iohannis a spus că este foarte clar că acest fenomen a dus la situaţii complicate în interiorul Uniunii Europene, la situaţii tensionate, iar la Consiliul European se vor discuta chestiuni legate de frontierele exterioare ale UE, de ţările de proveienţă a migranţilor, ţările de tranzit şi despre cum se poate ajunge la concluzii comune cu acestea.
Şeful statului a spus că este important ca în rezolvarea crizei migraţiei să se identifice sursa acestor valuri de refugiaţi şi este clar că sursa cea mai importantă este Siria, consnflictul din această ţară fiind cauza unui număr imens de refugiaţi.
Iohannis a spus, în acest context, că faptul că Rusia s-a angajat militar în Siria, în ultima perioadă, nu ajută la soluţionarea crizei, ci o complică, iar soluţia este ca părţile implicate să fie aduse la masa negocierilor, România putând fi ”facilitator” în discuţii.
”Soluţia este evidentă – pacea în Siria. Pentru asta trebuie să colaboreze toate părţile implicate. Faptul că Rusia s-a angajat militar în Siria nu ajută la soluţionarea crizei, ci o complică, singura cale de ieşire din această criză fiind calea negocierii. Toate părţile implicate trebuie aduse la masa negocierilor şi atunci se vor găsi soluţii. Acesta este punctul de vedere oficial al României şi acest punct de vedere îl facem cunoscut peste tot. Nu este un punct de vedere simplu teoretic. România este printre puţinele ţări care mai au personal la ambasada din Damasc. Nu suntem unul din marii actori, însă prin faptul că suntem acolo putem fi facilitatori în discuţii care pot duce spre pace în zonă”, a declarat Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că „România se comportă de facto ca şi cum ar fi membră Schengen”, chiar dacă nu face parte încă din acest spaţiu, luându-şi „foarte în serios” misiunea de apărare a frontierelor exterioare ale UE, „cu rezultate dintre cele mai bune”.
„Asigurarea frontierelor exterioare este un capitol unde România stă foarte bine. Chiar dacă nu suntem membri Schengen, încă, România îşi ia foarte în serios misiunea de apărare a frontierelor exterioare ale UE, cu rezultate dintre cele mai bune”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, înainte de a merge la Bruxelles, unde va participa la Consiliul European.
„România se comportă de facto ca şi cum ar fi membră Schengen”, a adăugat şeful statului.
Securitatea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene este unul dintre aspectele care vor fi abordate la reuniunea din 15-16 octombrie a Consiliului European în legătură cu tema migraţiei.
Preşedintele Klaus Iohannis merge la Bruxelles, unde va participa la lucrările Consiliul European, care se desfăşoară în perioada 15-16 octombrie, urmând să aibă şi o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, precum şi o întâlnire cu europarlamentarii români.
Klaus Iohannis va avea, joi, de la ora 12.30, o întâlnire de lucru cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, după care cei doi vor susţine o conferinţă de presă comună, a anunţat, miercuri, Biroul de Informare al Parlamentului European în România.
Potrivit unor surse oficiale, şeful statului are programată şi o întâlnire cu europarlamentarii români.
Ca urmare a reuniunii informale din 23 septembrie şi a concluziilor Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8-9 octombrie, Consiliul European va purta o discuţie privind migraţia sub toate aspectele sale, conform informaţiilor publicate pe site-ul Consiliului.
Pregătirile pentru summitul de la Valletta, care urmează să se desfăşoare la 11-12 noiembrie şi acţiunile ulterioare conferinţei la nivel înalt privind ruta Balcanilor de Vest se vor regăsi, de asemenea, pe ordinea de zi a Consiliului.
Sursa: Mediafax
