Klaus Werner Iohannis a preluat frâiele puterii prezidenţiale de la Traian Băsescu

De ieri, România a terminat cu regimul „ la ţepe”  şi a intrat în zodia „ lucrului bine făcut”. Preşedintele ales, Klaus
Iohannis a preluat prerogativele puterii şi îşi doreşte „altfel” de politică, îşi expunea în campanie viziunea asupra funcţiei de preşedinte: „integrator”, „mediator”, dar totodată „ferm în faţa derapajelor”. Fostul primar al Sibiului timp de 14 ani  a preluat ieri, cea mai înaltă demnitate în statul român. Klaus Iohannis a fost profesor de fizică şi a devenit primar al Sibiului acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate
alegerile la care a candidat – localele şi prezidenţialele, după o prezenţă covârşitoare la vot. Însă, nu a reuşit să ajungă premier în 2009, după ce a fost refuzat de Traian Băsescu, deşi o majoritate parlamentară şi-a exprimat susţinerea în favoarea sa. Nu a devenit nici vicepremier în 2014, după ce premierul Victor Ponta a refuzat acceptarea sa în Guvern pe poziţia concomitentă de ministru de Interne. Acesta a fost, de altfel, şi momentul ruperii Uniunii Social Liberale, din care a rezultat în cele din urmă candidatura lui Iohannis la alegerile prezidenţiale. Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, şi este căsătorit cu Carmen Iohannis. Soţii Iohannis nu au copii.
„Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaţionalului devenit cotidian”
În discursul inaugural din faţa Parlamentului reunit , preşedintele Iohannis a spus că vrea o „Românie scoasă din sfera senzaţionalului devenit cotidian”, adăugând că una din practicile care trebuie lăsate deoparte la încheierea acestei etape istorice sunt „declaraţiile de complezenţă”, care ştirbesc încrederea. „Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senza­ţionalului devenit cotidian, o Românie în care nu este timp de spectacol pentru că puterea şi opoziţia lucrează, şi preşedintele şi Guvernul şi Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuţiile sale şi din poziţia sa. Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut, acum la încheierea acestei etape istorice, sunt declaraţiile de complezenţă. Ele ştirbesc încrederea şi nu folosesc la nimic”, a afirmat Iohannis. El a spus că lucrul bine făcut înseamnă consens, nu doar în declaraţii, ci şi în acţiune,  „cu rezultate măsurabile”. „Înseamnă că, periodic, avem datoria de a veni în faţa românilor, de a comunica onest şi responsabil, ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem, cât am făcut din ce ne-am angajat şi ce urmează mai departe. Aşa voi proceda eu în calitate de preşedinte”, a adăugat Iohannis. De asemenea, el a afirmat că România nu are voie să rămână ţara proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, a aşteptărilor mari şi rezultatelor mici, a timpului irosit şi oportunităţilor ratate. „România nu are voie să rămână ţara proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, de la Constituţie, la autostrăzi, ţara vorbelor frumoase şi faptelor puţine, ţara care face legi pentru prezent nu pentru viitor, pentru interese particulare, nu pentru binele comun. România nu poate să rămână ţara aşteptărilor mari şi rezultatelor mici, ţara timpului irosit şi oportunităţilor ratate şi nu va rămâne”, a spus Iohannis. El a mai spus că îşi doreşte ca la sfârşitul mandatului său România să fie „spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social în care să-şi găsească în sfârşit stabilitatea.  Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de preşedinte România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social în care să-şi găsească în sfârşit stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul. Nu calmul aparent, dat de absenţa dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnaerea, ci calmul dat de libertatea de alege pentru că există opţiuni”, a mai spus Iohannis. El a mai spus că vrea, ca la sfârşitul mandatului său, „oamenii să vadă că proiectele se duc la bun sfârşit”.
Proiecte începute, dar şi finalizate
Altfel spus, Iohannis vrea să lucreze nemţeşte. Fără vorbă multă, dar cu fapte. Iar faptele după mandatul prezidenţial au fost rezumate astfel: ,,Că am construit instituţii solide, că am făcut legi, reguli durabile, de a avea satisfacţia de a fi valorificat fiecare şansă, de a fi lăsat în urmă o Românie mai puternică şi mai unită, dar pentru aceasta trebuie să ne apucăm de treabă, lucruile nu se fac nici peste noapte, nici de la sine. Rezistenţa la schimbare şi teama de nou care sunt în interiorul sistemului nu trebuie subestimate, dar le vom depăşi pe toate, dacă avem mereu în minte că ne-am angajat să le construim”, a declarat Iohannis. Aşadar România este la un alt început. Unul care coincide cu ultima noapte a lui Ceauşescu ca şef suprem în România. Asta era în urmă un sfert de secol. Acum Klaus Werner Iohannis este preşedinte. Va putea face acesta „România lucrului bine făcut”? Pentru că nivelul de aşteptare  al oamenilor este foarte mare.