După 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, decenii în care în Germania a crescut o generaţie care nu a cunoscut divizarea, cele două jumătăţi ale ţării sunt în continuare separate de istoria lor, notează luni dpa potrivit Agerpres. Landurile care au format la un moment dat Germania de Est (RDG) şi Germania de Vest (RGF) arată în continuare diferenţe semnificative, care le afectează comportamentul electoral. După 30 de ani de la căderea comunismului, decalajul economic s-a redus datorită miliardelor de euro investite în fosta Germanie Democrată. Cu toate acestea, în est PIB pe cap de locuitor a stagnat mulţi ani la nivelul a 70% din cel din vest. Şomajul este în continuare ridicat în est şi nici măcar o singură companie cotată la Bursa din Frankfurt nu are sediul central în estul ţării. De la căderea Zidului Berlinului, mai mult de 2 milioane de est-germani au plecat în vestul ţării în căutarea unor oportunităţi profesionale mai bune. Aşa-numitul fenomen al scurgerii creierelor a putut fi stopat în cele din urmă în 2017, dar în prezent numai circa o şesime din populaţia totală a Germaniei trăieşte în regiunile slab populate din est. Din cauza faptul că mulţi tineri au plecat, îmbătrânirea demografică este mai rapidă decât în vest. Conform Institutului Allensbach pentru sondarea opiniei publice, în rândul locuitorilor din estul Germaniei se manifestă un sentiment tot mai pregnant că sunt lăsaţi în urmă. În schimb, vecini lor din vest văd situaţia din est mult mai pozitiv. Divizările existente se traduc şi în modul diferit în care oamenii se identifică în cele două părţi ale ţării. În vest, 71% dintre locuitori se consideră în primul rând germani, nu vest-germani. Dimpotrivă, mulţi locuitori din est se identifică în continuare cu fostul lor stat, 47% considerându-se în primul rând est-germani.

Recomandările redacției