La dezbaterea bugetului arădenii i-au cerut primarului să nu arunce banii pe proiecte fantasmagorice

1
100

Dezbatere primaDezbaterea publică organizată de Primărie pentru ca cetăţenii să-şi poată spune părerea despre begetul pe 2013 a fost un succes. Sala 60, care a găzduit întâlnirea, a fost plină, nu cum se întâmplă la alte dezbateri la care participă doar câteva persoane. Tot spre deosebire de alte dezbateri, de data aceasta a participat şi primarul Gheorghe Falcă. Acesta a putut asculta astfel personal, părerea arădenilor despre modul în care sunt cheltuiţi banii publici şi despre modul în care este administrat Aradul. În debutul întâlnirii, Falcă a făcut o prezentare pe scurt a bugetului, după care persoanele prezente au putut lua cuvântul. Vasile Arion, prim-vicepreşedintele Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA). Acesta a cerut să se majoreze suma alocată pentru etapa a doua a modernizării reţelelor termice. „Având în vedere că pierderile de pe reţeaua de transport sunt de 30%, mi se pare că suma alocată este prea mică”, a spus Arion, care a vorbit şi despre reabilitarea termică. Acesta susţine că ritmul în care se desfăşoara programul la Arad este complet nesatisfăcător. „Propunem executivului să se aloce fonduri supli­- mentare pentru reabili­tare”, a mai spus Vasile Arion.
Falcă este trimis pe teren
Un pensionar arădean, Tiberiu Moroţ, a început prin a remarca câteva dintre realizările administraţiei locale, dar a atras atenţia primarului să nu arunce banii pe proiecte fantasmagorice, gen fântâna arteziană de pe Mureş, când fondurile ar putea fi folosite mai cu folos în altă parte. „Consider că Mureşul natural e o frumu­- seţe şi nu este necesar să se facă acolo încă o fântână arteziană. Banii ar fi bine să se folosească la modernizarea drumurilor şi trotuarelor din centrul oraşului, care sunt într-o stare deplorabilă”, susţine Moroţ. În continuare, primarul şi consilierii sunt invitaţi să iasă pe teren, să vadă cum arată municipiul. „Domnule primar şi domnilor consilieri, dacă faceţi o plimbare în jurul Pieţei Mihai Viteazul, veţi vedea că dacă mergi pe acolo eşti în pericol să-ţi rupi picioarele. Nici nu prea poţi umbla pe trotuare, că trebuie să treci pe drum din cauza avertismentelor «Atenţie, cad ornamente, cade tencuiala», a căzut o uşă de pe o biserică. Ar trebui să acordaţi atenţie priorităţilor oraşului, să acordaţi puţină atenţie şi centrului, nu doar zonei din faţa Primăriei”, a mai spus bărbatul.
Schwartz vine cu bani de acasă
În continuare, Gheorghe Schwartz, directorul Filialei Arad a Institutului Cultural Român, a cerut sprijin din partea autorităţilor locale, pentru că nu poate veni la infinit cu bani de acasă. „Vreau să vă anunţ că ICR nu încearcă să dubleze instituţiile statului, ci că va externaliza civilizaţia românească. Colaborarea între autorităţile locale şi ICR trebuie să fie strânsă. În judeţele care nu au filială s-a reuşit să se dea fonduri pentru locaţie şi pentru un referent, care a fost detaşat dintr-o altă instituţie. Avem nevoie de un minimum de fonduri pentru ICR. Acum totul vine din buzunarul meu, care nu este foarte mare. Am ajuns persona non-grata într-un judeţ vecin, pentru că am stabilesc sediul filialei la Arad. Nu vreau să mi se ridice o statuie, dar avem nevoie de un sprijin”, susţine Schwartz.
Un alt arădean a atras atenţia autorităţilor locale cu privire la starea jalnică a străzilor cuprinse în perimetrul Bulevardul Revoluţiei-Gară-Piaţa Catedralei-Andrei Şaguna-Calea Victoriei. „Acum câţiva ani, s-a dat un comunicat de către Primărie în care s-au enumerat 45 de străzi care se vor reabilita. Toate străzile sunt un dezastru. Dacă ne uităm, nici măcar una nu este reabilitată. Populaţia de aici e în general îmbătrânită, nici nu vă puteţi închipui câte accidente s-au petrecut aici, luxaţii, fracturi. Am participat la alegeri, în calitate de membru al unei secţii de votare. Nu am putut să nu observ că în aceste zone, pe primul loc s-a clasat doamna Ardelean, nu domnul Falcă. Plătim impozite mari, stăm în zona A, dar în ultimii 44 de ani nu s-au reparat nici trotuarele, nici strada”, a spus ară­deanul. La rândul său, Aurel Bun, reprezentantul Asociaţiei Răniţilor şi Urma­- şilor celor Decedaţi în Decembrie 1989, a cerut Primăriei sprijin pentru organizarea comemorărilor care au loc an de an şi întreţinerea monumentelor. „Înainte de a fi oraş cultural, Aradul este oraş martir”, a ţinut să precizeze Bun.
O strategie pentru cumpărarea şcolilor
Flavius Ghender, un alt participant la întâlnire, a cerut Primăriei să adopte o strategie pentru alocarea unor fonduri în vederea achiziţionării clădirilor unor şcoli pentru care se plăteşte chirie. „Aş avea o sugestie. Consiliul Local Municipal să aibă o strategie pentru alocarea de fonduri pentru achiziţionarea acestor clădiri. Spre exemplu, clădirile unde funcţionează Şcoala Mihai Eminescu şi Şcoala Ştefan Cicio Pop, pentru care se plătesc chirii de mii de euro sunt de vânzare”, a spus Ghender. În ceea ce priveşte sistarea PNDI, acesta spune că şi-ar dori ca străzile din Arad care n-au fost reabilitate de Guvern să fie reparate de japonezi sau nemţi, dacă Primăria nu poate să o facă. „Taxele şi impozitele au crescut cu 16%. Cu cât se va încasa mai mult anul acesta, în comparaţie cu anul trecut?”, a mai întrebat Ghender. În continuare, un locuitor din Grădişte se plânge de starea sub orice critică a trotuarelor de pe strada principală din cartier.
Dan Artimon, vicepreşedintele Consiliului Local Civic, a cerut organizarea unui referendum local, pentru aprobarea bugetului. „Din câte mi-am dat seama, comparativ cu anul trecut, veniturile sunt mai mici, iar cheltuielile mai mari, cu toate că impozitele şi taxele au crescut cu 16%. Cred că este vorba despre o scădere a bazei de impozitare. Văd, de asemenea, că nu s-a prevăzut nicio investiţie pentru sprijinirea sectorului productiv”, a spus Artimon. Dorina Lupşe, preşedintele ULALA, a cerut o suplimentare a fondurilor pentru reabi­litarea termică.
În ceea ce-l priveşte, Bujor Buda, reprezentantul Pro Urbe, a atras atenţia asupra cofretelor fără uşă, care repre­zintă un pericol public în municipiu, dar a vorbit şi despre alte nereguli că urâţesc faţa Aradului. „Există boli cronice pe care nu le putem stăpâni. Chiar în faţa Primăriei sunt cofrete fără capac, care pot fi mortale. Micile amănunte sunt lăsate nerezolvate. Cum e posibil ca un monument istoric apărat de legi să aibă scoase în afară eşapamentul de încălzire turbo. Palatul Finanţelor e singurul care nu are aparate de aer condiţionat scoase afară. Să ne ferim de ridicolul acestor cutii”, a spus Bujor Buda.
Falcă a răspuns interpelărilor, dar l-a ignorat pe directorul ICR
La sfârşitul întâlnirii, primarul Falcă a încercat să răspundă întrebărilor, de câteva ori, reuşind să încingă spiritele în sală din cauză că a început să vorbească pe lângă subiect. „În ceea ce priveşte etapa a doua de modernizare a reţelelor termice, este vorba despre un program naţional din care Aradul a făcut parte. V-am arătat că n-am mai primit bani de la Guvern. Pentru reabilitarea termică, la rectificarea bugetară din august ni s-au tăiat banii”, a spus Falcă. Făcând referire la trotuarele lăsate în paragină, primarul spune că există un program de regenerare urbană, unde au fost create opt zone. „Pentru CET avem un proiect pe certificate verzi, dar acesta a ajuns pe ultimul loc la Mi­nisterul Economiei. Veniturile la bugetul local au scăzut nu pentru că s-a diminuat masa de impozitare, ci pentru că au fost reevaluate imobilele aparţinând persoanelor juridice, cărora pe timp de criză le-a scăzut valoarea”, a continuat edilul. Acesta a respins propunerea cu privire la achiziţionarea imobilelor în care funcţionează şcolile care stau în chirie, aducând acuzaţii gratuite Guvernului.
De menţionat că solicitarea făcută de Gheorghe Schwartz nu a primit niciun răspuns din partea primarului. „Nu am ce răspuns să dau”, i-a spus Falcă directorului ICR.

1 COMENTARIU

  1. CET este un cadavru. Orice ban alocat acestuia este un ban pierdut pentru Arad. Chiar, nimeni nu-si da seama ca sistemul centralizat de incalzire apartine trecutului ? Cat despre iluziile privind „Certificatele verzi” – acestea, conform propunerilor legislative ale ANRE, sunt condamnate la reduceri drastice, atat ca numar, cat si ca valoare, deci cine s-a bizuit pe acestea poate sa-si ia adio de la eventuale castiguri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.