La doi ani de la rușinea națională trăită de utiși la barajul cu Voluntariul, Primăria nu îi dă de capăt arenei „Motorul”

12 iunie 2016 – 12 iunie 2018, doi ani de zile în care orice administrație locală sănătoasă la cap ar fi refăcut din temelii un stadion de cartier, de 3-4 mii de locuri, cu tot cu gazonul aferent. Aradul este, însă, excepția. Rușinea trăită în returul barajului de menținere/promovare dintre UTA și FC Voluntari nu le-a mișcat deloc pe autorități. De altfel, primarul Falcă nici nu a onorat cu prezența ceea ce putea fi unul unul dintre cele mai marcante evenimente din istoria post-decembristă ale urbei noastre. Probabil, scorul din prima manșă (3-0 pentru ilfoveni)
l-a „descurajat” să mai vină la stadion, cum o făcuse cu două săptămâni înainte cu Călărașiul, dar tot a fost lovit din toate părțile de imaginile decadenței la care a fost și e părtaș.
La nivelul primelor două eșa­loane fotbalistice din orice campionat din lumea aceasta, nu mai existau până pe 12 iunie 2016 cadre filmate sau pozate cu jucători, antrenori, arbitrii și jurnaliști scoțând sau absorbând apa pluvială de la nivelul gazonului cu uși de dulap, mături, bureți sau cârpe. Meciul s-a jucat în cele din urmă, „roș-albii” nu au avut forța să întoarcă rezultatul de la București, așa că au rămas să joace tot pe „Motorul”. Numai că pe 13 noiembrie 2016, la derby-ul cu Poli, un alt eveniment sportiv mediatizat în toată țara, Aradul lui Falcă s-a făcut din nou de râs. De data aceasta, s-a jucat în mocirlă, imaginile cu jucători având noroi și în ochi sau urechi făcând și ele înconjurul țării.
Într-un târziu, mai precis la finalul anului 2016, după UTA – Foresta, s-a anunțat intrarea în remont a arenei „Motorul”. Inițial, lucrările trebuia să dureze 4-5 luni, iar Campioana Provinciei a fost ademenită de o mutare pe stadionul „Gloria”. Nici vorbă nici de una, nici de cealaltă, căci „Bătrâna Doamnă” a plecat în „exil” la Șiria, iar terenul din Aradul Nou nu a fost gata până în vara lui 2017.
Și, ce să vedeți, nu e gata nici în ziua de azi, adică un an de zile mai târziu (!?). Ieri s-au făcut exact doi ani de zile de când, repetăm, orice administrație locală sănătoasă la cap ar fi reacționat în forță la rușinea trăită cu Voluntariul, însă, pe 12 iunie 2018, la arena „Motorul”, avem parte de un peisaj selenar și un chef (sau știință) de muncă nemaintâlnit pe planetă. Toți muncitorii prezenți la stadion azi, în jur de 10-12, lucrau de zor la tribune și la gropile pentru nocturnă. Rămânem la părerea că procesul de concasare a suprafeței pe care va fi montată suprafața sintetică e o pălărie prea mare pentru angajații Primăriei și, de aceea, nici nu se înghe­suie să îl ia de coarne. În schimb, unul dintre corpurile tribunei a fost mutat cu 2 metri pentru a eli­bera o cale de acces sau, într-adevăr, angajații de la Elba, responsabili cu nocturna, chiar își dau silința. Au făcut 6 dintre cele 8 gropi în care vor fi împlântați stâlpii de 24 de metri, sunt pe cale să finalizeze și partea de rezistență și chiar există promisiuni că pe finalul săptămânii viitoare am putea avea lumină artificială pe „Motorul”. Că ea nu va fi omologată pentru Liga 2-a e o altă discuție, mai ales că oricum nimeni nu avea așteptări în acest sens.
Ce facem, însă, cu gazonul? În ce an va apuca, totuși, firma din Galați să recepționeze suprafața concasată și să se ocupe, conform contractului, de partea de montare a artificialului? Greu de spus. Zilele trec, luni UTA ar trebui să se reunească în vederea pregătirii unui nou sezon, pe care ar putea fi nevoită să-l înceapă, pe 4 august, tot la Șiria!