La școala din Bata s-a desfășurat cercul pedagogic al consilierilor educativi

0
159

Școala din BataMiercuri, 19 martie 2014, s-a desfășurat la Școala Gimnazială „P. Popescu” din Bata cercul pedagogic al consilierilor educativi din zona Lipova – Valea Mureșului. La acest eveniment au participat consilieri edu­cativi de la școlile gimnaziale din următoarele localităţi: Bata, Ususău, Birchiș, Săvârșin, Petriș, Vărădia de Mureș, Bârzava, Lipova, Conop, Miniș, Păuliș și profesori, diriginți și învățători de la școala din Bata.
Activitatea s-a desfășurat sub îndrumarea consilierului educativ, prof. Anca Teodora, de la Școala Bata și a avut drept scop aprofundarea legăturii dintre orele de dirigenție, consi­liere și tematica activi­tății. S-au pre­- zentat obiceiurile locale, legate de sărbătorile de primăvară, dar și ateliere de creație, vizând promovarea meșteșugurilor locale (împletitul nuielelor, pictura pe sticlă (icoane, farfurii, ulcioare, încondeie­rea ouălor de Paști, confecţio­narea de mărțișoare tradiţionale). La activitate au fost antrenați elevi din clasele de gimnaziu care au practicat aceste meș­teșuguri alături de un meșter popular din sat, Ciberar Iosif, dar şi de prof. Clara Baricz (arte vizuale). Alți elevi, îndrumați de învăţătoarea Delia Micurescu, au prezentat câteva obiceiuri locale și credințe populare despre sărbătorile de primăvară: «Măr­tișorul» (legenda mărțișorului), ca simbol al fertilității şi vegetației. Pe vremuri, fetele împleteau mărțișoare, șnur alb-roşu, și le purtau la gât, alături de monede de aur şi de argint, în primele 12 zile ale lunii martie, apoi le atârnau de crengile unui copac, iar monedele le aruncau peste casă, în curte. Aceste ritualuri aveau menirea de a asigura un an rodnic.
«Babele»-Zilele Babei cuprind un ciclu de nouă zile, începând  cu 1 martie și corespund cu zilele de urcuș la munte, cu oile Babei Dochia. Se spune că poți să-ți alegi o babă din cele nouă și cum va fi vremea în acea zi, așa vei fi tot timpul anului. La Bata, era obiceiul ca plugarii să-și aleagă primele trei zile din martie (1 martie era « baba plugului », 2 martie era »baba de sapă » şi 3 martie era « baba de cules ». Dacă plouă în cele trei zile, toate muncile agricole se făceau pe umezeală, dacă era soare, se fă­ceau pe uscat, caldură.
«Macinicii» (Mucenicii) este sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia și se ține pe 9 martie. Acum se încheie Zilele Babelor (rele și «Vântoase») și încep Zilele Moșilor, zile calde şi bune. Gospo­dinele pregătesc 40 de colaci (muce­nici) care au forma cifrei 8, simbol al formei umane, aceștia se coc din aluat de cozonac, apoi se ung cu miere şi nucă. La Bata, în ziua de 9 martie, de Mu­cenici, batrânele satului spuneau că ies șerpii din pamânt, fiindcă simt că iese şi căldura afară. Iar șerpii iubesc căldura. Bătrânele tămâia­ză gospodăriile, luând jăratec pe vătrai, în care pun tămâie şi înconjoară casele, rostind descântece de alungare a șerpilor, a duhurilor rele, care se puteau așeza în casă, peste an.

«Floriile», sărbătoarea creștină a intrării Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, întâmpinat cu ramuri verzi de măslin. La noi se aduc ramuri de salcie; la biserică («sălcuțe»), se sfințesc și se duc acasă, spre a le ocroti de rău. Ramurile verzi de salcie au ajutat-o pe fecioara Maria să treacă peste râu, aplecându-se precum un pod. Acestea simboli­zează biruința asupra morții.
«Paștele» este cea mai mare sărbătoare creștină, Învierea Domnului Iisus Hristos. Învie și natura, se încep lucrările de curățenie în case şi gospodării. La aceste activități s-au prezentat câteva din bucatele tra­diționale, care se consumă la Bata, de post și de Paști. De post: mazăre zdrobită cu ulei de ludaie (dovleac), curici acru din cadă ori cu «moare» și ceapă bătută în cârpă, «boi pe moare» (bulgări de mămăligă unși cu ulei şi fierți în moarea acră de pe varză), mălai zăcut (pâine dospită din făină de mălai), «gimicuș» (mălai sfărâmat în ceapă călită cu ulei), poame (fructe uscate fierte în apă cu miere), scrob cu mursă, laste cu mac şi nucă, sarmale de post, zamă de părădaică cu tar­hană. La acest eveniment s-au prezentat și câteva bucate specifice sărbătoriilor pascale: mielul tradițio­nal, oua roșii, șunca afumată fiartă, caș de oaie și cozonaci. Aceste mân­căruri se așează într-un coș și se duc la biserică în noaptea de Înviere spre a fi sfințite. Apoi se consumau de către creștini după ce veneau de la Înviere. Sărbătorile creștine se succed cu evlavie de-a lungul anotimpurilor,  de-a lungul vremurilor, fiecare având farmecul și binecuvântarea proprie pentru omenire. Sărbătorile de primăvară ne trezesc din încătușarea iernii, spre o viață nouă, ne curățesc de păcate trupești şi sufletești, ne îmbucură și ne fac să ne simțim mândri și unici între celelalte neamuri.
Activitatea desfășurată la școala din Bata a fost una de tip integrat, îmbinând mai multe discipline, ceea ce vizează înțelegerea dascălilor că așa se practică un învățământ mo­dern și eficient,pentru cel mai important beneficiar, elevul.
La final, s-a amenajat o expoziție cu produsele realizate de elevi, spre a fi cunoscute de ceilalți elevi ai şcolii, de parinți și membrii comunității.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.