Întâmplarea face ca săptămâna trecută să fiu prezent, vreme de vreo oră, în oraşul Lipova. În plin centru este şantier, ceea ce e de bine. Se schimbă canalizarea. Dar, dincolo de această lucrare mare, macroedilitară, Lipova pare încremenit în timp. Şi, asta în condiţiile în care oraşul se află situat pe cea mai importantă arteră rutieră din judeţul nostru: DN 7. Adică nu este (semi)izolat precum alte oraşe, ca şi Curtici, Pâncota sau chiar Sebiş. Ce ne facem, însă, după ce autostrada Nădlac-Bucureşti va fi finalizată în totalitate, inclusiv tronsonul Timişoara-Lugoj-Deva? Sau, să fiu mai explicit, dacă până acum încercam să decongestionăm DN 7, să „urcăm” traficul rutier de tranzit pe autostradă, de-acum încolo trebuie să ne preocupe, din punct de vedere turistic dar şi al investiţiilor, cum să reuşim să „coborâm” traficul de tranzit. Iar Lipova ar avea ce oferi…
Dacă stăm şi ne gândim doar la evenimentul din 2 august – sfinţirea lucrărilor de la Basilica Sfânta Maria Radna – când se preconizează vizita a circa 7-8 mii de turişti, dacă ne gândim la pelerinajul spre aceeaşi basilică în 8 septembrie, dacă vorbim de turismul montan spre Şoimoş sau cel balnear la Băile Lipova, la cel istoric de la Bazarul Turcesc sau de la Muzeul Pompierilor, avem panorama potenţialului turistic al oraşului Lipova. Dacă ne gândim că de la Arad la Săvârşin, Lipova este singura localitate semnificativă – ca pondere a populaţiei – de pe ambele maluri ale Mureşului, avem panorama perspectivei forţei de muncă. Iar dacă la aceasta adăugăm finalizarea lucrărilor la drumul Juliţa-Mădrigeşti (care leagă Valea Mureşului de Valea Crişului Alb, la apropiata finalizare a Drumului Vinului (care leagă localităţile din podgorie de Lipova) dacă ne gândim la un alt proiect rutier care vizează modernizarea drumului Lipova-Buziaş-Berzovia (prin care se va lega Valea Mureşului de Banatul Montan) avem panorama unui oraş care devine nod rutier. Şi totuşi…
Am arătat, prin aceste descrieri, potenţialul oraşului Lipova. Un potenţial imens, dar care trebuie exploatat. Or, în ritmul în care s-a dezvoltat Lipova în ultimii 25 de ani (să nu spun 40, cam de când printr-un proiect megalomanic al lui Nicolae Ceauşescu s-au blocat investiţiile în oraşul riveran Mureşului) perspectivele pe care le are Lipova ca şi centru regional sunt foarte mici. De aceea, ceva trebuie schimbat, nu doar la nivel local, ci chiar judeţean sau regional. Dacă privim judeţul ca şi dezvoltare, vedem că Aradul este un oraş mare, care n-a lăsat celelalte oraşe, inclusv Lipova, să „crească” suficient. Tot aşa cum, privind la scară mai mare, nici Aradul n-a fost lăsat să „crească” de către Timişoara sau Bucureşti. Strategic, trebuie schimbată opţiunea de dezvoltare a fiecărui oraş din judeţul nostru, iar Lipova ar trebui să fie primul pas spre această schimbare de optică. Am demonstrat, sper, că are potenţial şi pentru aceasta merită o şansă, poate chiar de la alegerile din 2016. Pentru că, nu-i aşa?, totul se face şi se desface prin politică şi administraţie.

  • A. Rădeanu spune:

    Din ce ştiu, la Lipova au fost primari şi consilieri din tot spectrul politic. Cu toţii au fost votaţi de oameni cu speranţa că vor face ceva pentru oraş, deoarece cei dinainte nu făcuseră nimic. Însă, de fiecare dată, speranţele le-au fost anulate de aceleaşi racile politicianiste: corupţie, hoţie, dezinters faţă de bunul public şi faţă de interesele cetăţenilor, spirit de gaşcă şi de interese personale, ameninţări, şicane şi presiuni la adresa rivalilor sau a criticilor, periaj şi aranjamente în mass-media, etc. Voi, cei de la Glasul Aradului, aţi făcut un deserviciu major Lipovei, prin propaganda obedientă cu care aţi prezentat de-a lungul anilor (contra cost, fireşte), „realizările” edilitare dintr-un oraş despre care acum ziceţi că este încremenit în timp.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției