Virusul West Nile, provocat de înţepătura de ţânţari, a făcut zeci de mii de victime în întreaga lume, iar până în prezent două persoane din ţara noastră au decedat din cauza lui. Măsurile care trebuie luate pentru a preîntâmpina infectarea cu acest virus sunt extrem de dure, dar din nefericire pentru noi, ţin în special de administraţiile locale.
În conformitate cu precizările Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile în Romănia începând cu luna mai a anului 2016 și până în prezent, au fost confirmate 25 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, ceea ce reprezintă o creștere de patru ori față de aceeași perioadă a anului 2015, din care două decese.
„Cazurile s-au înregistrat la următoarele grupe de vârstă astfel: 12 cazuri pentru grupa de vârsta cuprinsă între 70-79 ani; câte patru cazuri fiecare pentru grupele de vârstă cuprinse între 60-69 ani și peste 80 ani; trei cazuri pentru grupa de vârsta cuprinsă între 40-49 ani; câte un caz fiecare pentru grupele de vârstă cuprinse între 20-29 ani și 50-59 ani“, ne-a declarat dr. Daniela Cârnaţu, directoarea Direcţiei de Sănătate Publică Arad.
Județele unde s-au înregistrat cazuri cu virusul West Nile sunt următoarele: București, Brăila, Dolj, Galați, Giugiu, Ialomița, Iași, Mureș, Olt, Prahova. În judeţul Arad nu există cazuri sau suspiciuni de infecţie cu virusul West Nile, dar sunt necesare aplicarea măsurilor de prevenire a acestei infecţii.
Conform unui comunicat de presă emis de către DSP, „la nivel comunitar autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii trebuie să aplice ferm şi eficace măsurile pentru combaterea şi controlul populaţiei de ţânţari din zone cu lacuri, bălţi şi zone cu risc (în zonele rurale) şi asanarea subsolurilor inundate, dezinsecţia zonelor cu parcuri şi spaţii verzi, în localităţile urbane.
La nivel individual, fiecare cetăţean trebuie să prevină infectarea cu virusul West Nile prin protecţia împotriva înţepăturilor de ţânţari prin: evitarea expunerii la ţânţari, mai ales în aer liber în amurg şi în zori când ţânţarii sunt mai activi, prin purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor chimice care resping ţânţarii (aplicate cutanat şi/sau ambiental); împiedicarea pătrunderii ţânţarilor în locuinţă (prin montarea de site la ferestre, uşi); desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor cu apă stătută (butoaie cu apă, vase, vaze cu flori etc., care permit înmulţirea ţânţarilor). Se va schimba des apa din vasele pentru adăpatul animalelor, evitându-se stagnarea acesteia“.
Trecând peste „marele pericol“ al apei din vasul cu flori, informaţie probabil culeasă de pe Google, este greu de crezut, dacă nu chiar imposibil, că primăriile din judeţul nostru, poate cu excepţia câtorva, prea puţine însă, respectă măsurile descrise de Direcţia de Sănătate Publică Arad. Deocamdată, norocul ne surâde şi virusul mortal ne-a ocolit, dar ne punem întrebarea oare cine va fi tras la răspundere în cazul vreunui deces înregistrat în judeţul nostru?
