Lucrările la Unitatea 5 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă vor fi sistate, urmând să fie schimbată destinaţia şi utilizarea spaţiilor şi structurilor deja realizate, pentru exploatarea în siguranţă a Unităţilor 1 şi 2, precum şi pentru îmbunătăţirea răspunsului centralei în caz de accidente severe, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Finanţarea activităţilor pentru schimbarea destinaţiei şi utilizării spaţiilor se va face din sursele proprii ale Nuclearelectrica.
‘Acest proiect de act normativ are impact asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt cât şi lung, contribuind în plus la echilibrarea balanţei de plăţi şi la economii prin cumularea impozitelor pe venit şi la creşterea bugetului asigurărilor sociale prin cumularea contribuţiilor de asigurări, atât pentru personalul de execuţie cât şi pentru personalul de exploatare pentru obiectivele noi ce vor fi construite de beneficiarul S.C. Nuclearelectrica S.A. Finanţarea acestor obiective necesare pentru asigurarea exploatării în siguranţă a U1 şi U2, şi pe viitor a Unităţilor 3 şi 4, inclusiv pentru îmbunătăţirea răspunsului centralei la accidente severe, se va realiza de către S.C. Nuclearelectrica S.A., din surse proprii. Cheltuielile beneficiarului vor fi diminuate datorită utilizării valorii de investiţie consumate, prin valorificarea structurilor existente pe amplasamentul aferent Unităţii 5’, se menţionează în Nota de Fundamentare.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, a fost prevăzută iniţial (în 1978) să cuprindă 4 Unităţi CANDU 6 a 706,5 MW fiecare, profil care a fost extins ulterior la 5 Unităţi.
Prin HG nr.750/1990, s-a aprobat studiul tehnico-economic pentru obiectivul de investiţii „Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă 5×700 MW”. Caracteristicile principale, indicatorii tehnico-economici şi prevederile de realizare a acestor 5 unităţi, au fost specificate prin Anexa la Hotărârea menţionată. Ulterior, această Hotărâre a fost modificată cu HG nr. 341/1993.
În prezent, pe amplasamentul CNE Cernavodă, sunt în funcţiune Unităţile 1 şi 2, Unităţile 3 şi 4 sunt planificate să fie finalizate la nivelul anilor 2019 şi respectiv 2020, iar Unitatea 5 se află în conservare.
Iniţial, lucrările pe amplasament s-au derulat în paralel pentru toate grupurile energetice, mai avansate fiind lucrările de la primele 2 unităţi. În decembrie 1989, cele 5 unităţi de pe platforma CNE Cernavodă se aflau în diverse stadii de execuţie.
În anul 1992 s-au reluat lucrările la Unitatea 1 (gradul de completitudine la acea dată era de 46,1%), care a fost pusă în funcţiune în decembrie 1996. În anul 2003 au reînceput lucrările pentru finalizarea Unităţii 2, iar în anul 2007 a fost pusă în funcţiune.
Puterea nominală instalată (valoarea de proiect) a acestor 2 unităţi este de 706,5 MW fiecare. Cele 2 unităţi din Cernavodă asigură acum circa 19% din consumul energetic al României. Beneficiarul acestor 2 unităţi este S.C. Nuclearelectrica S.A.
În prezent, celelalte 3 unităţi de pe platforma CNE Cernavodă se află în diverse stadii de execuţie.
Finalizarea Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă este parte din ‘Strategia Naţională Energetică pentru 2007-2020″, precum şi a ‘Propunerii pentru Strategia Naţională Energetica pentru perioada 2011- 2035″ a Ministerului Economiei. Cele 2 unităţi CANDU vor fi construite în concordanţă cu standardele internaţionale pentru centralele nucleare noi şi vor asigura circa 11 TWh începând cu anul 2019.
Guvernul României a stabilit ca finalizarea Unităţilor 3 şi 4 din Cernavodă să se realizeze prin atragerea de fonduri de finanţare asigurate şi de investitori privaţi, în sistemul de parteneriat public – privat. Compania de proiect S.C. EnergoNuclear S.A. este responsabilă cu finalizarea Unităţilor 3 şi 4 şi punerea lor în funcţiune.
În anul 2010, Comisia Europeană şi-a exprimat opinia favorabilă privind finalizarea Unităţilor 3 şi 4, în conformitate cu articolul 43 al Tratatului EURATOM, subliniind faptul că proiectul unităţilor îndeplineşte în totalitate cerinţele tratatului.
Dat fiind gradul de realizare a Unităţilor 3 şi 4, Uniunea Europeană a aprobat finalizarea acestor reactoare de putere, considerându-le unităţi nucleare în curs de execuţie. La Unitatea 5, deoarece gradul de completitudine al lucrărilor existente în şantier este de circa 2,8%, şi datorită schimbărilor legislative, se estimează că această unitate va fi considerată ca unitate nouă şi, în consecinţă, Uniunea Europeană nu va aproba continuarea lucrărilor şi punerea ei în funcţiune în baza proiectului existent.
Referitor la finalizarea Unităţii 5 din Cernavodă, Strategia Naţională Energetică în vigoare la aceasta dată, prevede „Elaborarea unui studiu privind valorificarea lucrărilor efectuate la această unitate’. ‘Studiul de fezabilitate privind oportunitatea continuării lucrărilor la Unitatea 5 de la CNE Cernavodă în vederea utilizării acesteia ca centrală nucleară”, elaborat în martie 2012, a analizat din punct de vedere tehnico-economic finalizarea Unităţii 5 în contextul legislativ actual şi a rezultat că nu este oportun, necesar şi nici economic, din mai multe motive.
Printre aceste motive, cele mai semnificative sunt: proiectul CANDU 700 a fost realizat la nivelul anilor 1970. Estimându-se ca dată de punere în funcţiune a Unităţii 5 anul 2025, se poate considera că la acea dată autorizarea va fi practic imposibilă, Uniunea Europeană neacceptând decât grupuri energetice nucleare de generaţii noi: III plus şi IV, acest proiect fiind de generaţia II plus; Gradul de completitudine a proiectului Unităţii 5, este de circa 2,8%. Aducerea structurilor existente pe amplasament la starea tehnică necesară finalizării U5 presupune fonduri suplimentare importante; Captarea apei necesare funcţionării CNE cu 5 (cinci) unităţi, circa 270 m3/s, ridică probleme în condiţiile actuale ale debitelor de pe braţul Dunărea Veche, în situaţia în care debitele şi nivelurile apei sunt scăzute în zona prizei CDMN. Studiile efectuate arată că asigurarea cu apă de răcire a acestei unităţi nu poate fi acoperită integral de Dunăre, aşa cum s-a prevăzut iniţial, nici după amenajările ce urmează să se execute (construirea „pragului de fund” de la Bala). Aceasta conduce la reproiectarea sistemului ca un sistem de răcire în circuit mixt şi reprezintă o suplimentare de investiţie considerabilă.
Pe de altă parte, date fiind schimbările majore care s-au produs în legislaţia românească şi internaţională după anul 1989 şi, totodată, ţinând cont de prevederile noilor cerinţe ale Comunităţii Europene şi AIEA ca urmare a evenimentelor de la Cernobîl şi Fukushima din Japonia, beneficiarul Unităţilor 1 şi 2 în funcţiune şi, ulterior, a Unităţilor 3 şi 4, trebuie să asigure exploatarea în siguranţă a reactoarelor nucleare, precum şi îmbunătăţirea răspunsului centralei la accidentele severe. Îndeplinirea acestor cerinţe presupune realizarea unor utilităţi, structuri şi obiective speciale, care necesită spaţii şi dotări, care nu sunt disponibile pe amplasamentul actual de la Cernavodă.
