Lupte grele pentru șefia Comisiei Europene

0
95

Liderii europeni, în special tandemul Macron-Merkel, şi-au afişat diviziunile marţi cu privire la succesorul lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, ceea ce prevesteşte o negociere anevoiasă asupra desemnării noilor responsabili ai UE, comentează AFP, conform agerpres.ro.
Dificultate suplimentară: şefii de stat şi de guvern vor trebui, în plus, să găsească un compromis asupra acestui post cheie cu noul Parlament European (PE) ieşit după alegeri şi care intenţionează să impună ca viitor preşedinte al executivului european un candidat desemnat de partide înainte de acest scrutin. „Nimeni nu este interesat de un conflict inter-instituţional“, a afirmat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui summit extraordinar, marţi seară, la Bruxelles, convocat pentru a trage concluzii după alegeri.
Lupta pentru putere
Prima dispută se referă la preşedinţia Comisiei Europene.
Persoana care va fi aleasă va trebui să obţină sprijinul celor 28 şi majoritatea absolută în Parlamentul European, 376 de voturi. Tratatele prevăd că şefii de stat şi de guvern propun un candidat asupra căruia PE se pronunţă şi pentru aceasta trebuie „să ţină cont” de rezultatul alegerilor. După cum a rezumat cancelarul german, Angela Merkel: „Noi ne susţinem candidatul, pe Manfred Weber, alţii îl susţin pe al lor, este clar“. Lider al Partidului Popular European (PPE, centru dreapta) – prima forţă politică din PE şi familia politică din care fac parte Angela Merkel, Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker -, bavarezul Manfred Weber revendică postul. De partea franceză, preşedintele Emmanuel Macron, a cărui listă „Renaissance” se va alătura centriştilor liberali în hemiciclu, a respins orice candidatură „automată“ a capilor de liste, sau „Spitzenkandidaten” în jargonul de la Bruxelles, un mesaj retransmis de Donald Tusk. Pentru Emmanuel Macron, Franţa, „eliberată de închisoarea «Spitzenkandidaten»”, va avea ca rol „să construiască o adunare credibilă, dinamică şi care să corespundă proiectului”.
Pe lângă Manfred Weber, pretendenţii celorlalte principale două grupuri sunt social-democratul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager.
Preşedintele francez contează pe sprijinul a opt şefi de stat sau de guvern din familia liberală şi caută sprijinul altor cinci lideri socialişti. Aceştia din urmă şi-au apărat însă familia lor politică. O sursă guvernamentală spaniolă, sprijinind în faţa jurnaliştilor candidatura lui Frans Timmermans, a afirmat că „şi Macron se arată deschis la posibilitatea ca Timmermans să devină preşedinte“.
Mai multă democraţie
„Se doreşte mai multă democraţie în cadrul Uniunii Europene. Noi aducem răspunsul“, a subliniat Antonio Tajani într-un briefing de presă. Această linie, susţinută de familiile PPE, socialistă şi a Verzilor, nu a fost însuşită deocamdată de grupul liberal, în rândul căruia vor lua loc eurodeputaţii listei Renaissance a lui Emmanuel Macron.
Un acord între cele două instanţe va trebui să fie găsit înainte de summitul din 20 şi 21 iunie, în cursul căruia va fi dezvăluit numele candidatului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.