Majoritatea ţărilor europene sunt favorabile constituirii unui parchet european pentru a urmări fraudarea bugetului comunitar, ce provoacă pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro, transmite luni agenţia EFE preluând declaraţii ale comisarului european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reading, care a iniţiat un proiect în acest sens. Ideea a fost dezbătută pentru prima dată luni în cadrul Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE, în paralel cu problema reorganizării Unităţii Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust).
Viviane Reading a declarat, la conferinţa de presă ce a urmat Consiliului JAI, că a fost ‘surprinsă’ da faptul că, încă din prima zi de discuţii, constituirea acestei autorităţi beneficiază de un sprijin semnificativ din partea statelor membre.
Printre ţările favorabile proiectului se numără Franţa, Spania, Italia, Austria, în timp ce, deocamdată, numai Danemarca şi Marea Britanie nu doresc să se alăture iniţiativei, menţionează agenţia EFE. Alte state, precum Polonia şi Ungaria, nu se opun ideii, dar şi-au exprimat clar dezacordul faţă de forma actuală a proiectului.
În timpul dezbaterilor, unele delegaţii, cum este cea a Franţei, au insistat asupra necesităţii garantării independenţei acestui organism şi evitării conflictelor de interese cu alte instanţe.
Parchetul european, care ar urma să-şi înceapă activitatea din 1 ianuarie 2015, va fi o autoritate descentralizată cu competenţă exclusivă în efectuarea de investigaţii şi urmărirea infracţiunilor ce afectează bugetul comunitar. În forma propusă, noul organism va dispune de o autoritate de investigare uniformă în întreaga Uniune, respectând sistemele juridice naţionale din statele membre.
Viitorul parchet european ar urma să fie condus de un procuror european, care va avea patru adjuncţi, în subordinea sa urmând să fie un grup de procurori delegaţi din statele membre, aceştia din urmă având ca atribuţii efectuarea investigaţiilor pe teren şi iniţierea demersurilor legale.
Dar, miniştrii europeni de justiţie încă mai au de negociat multe elemente în legătură cu noua instituţie, precum modalitatea de desemnare a procurorului european sau competenţele concrete pe care echipa din subordinea sa le va avea în efectuarea investigaţiilor.
Parchetul european, propus în Tratatul de la Lisabona, a fost şi una dintre promisiunile făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jose Durao Barroso. Constituirea parchetului european trebuie aprobată de toate statele membre UE, după primirea avizului din partea Parlamentului European. În lipsa unanimităţii, cel puţin nouă state membre vor avea posibilitatea să aplice mecanismul cooperării consolidate în acest domeniu.
Potrivit Comisiei Europene, printre cele mai frecvente cazuri de fraudare a bugetului comunitar se numără furnizarea de date false pentru a obţine fonduri europene sau cele rezultate în urma conflictelor de interese din contractele publice şi numai 42,3% din acţiunile judiciare se încheie cu o condamnare a celor responsabili.
(AS – autor: Sorin Popescu, editor: Cristina Mac)
