FrantaDoi bărbați cu cagulă au pătruns în sediul săptămânalului francez Charlie Hebdo din Paris și au des­chis focul asupra jurnaliștilor și angajaților din redacție. Un bilanț provizoriu al poliției din Paris atestă că sunt 12 morți și 20 de răniți.
Potrivit primelor informaţii, două persoane cu cagule pe faţă au intrat în sediul publicaţiei des­­-     chi­zând focul cu arme automate Kalașnicov. „Franţa e în stare de şoc, e un atentat terrorist”, a declarat preşedintele Franței, Francois Hollande.
Anchetatorii spun că au fost în total 3 atacatori și au fugit cu o maşină condusă de un al patrulea, apoi au abandonat-o în centrul Parisului. Și-au continuat drumul cu o altă mașină furată. Forțe impresionante de poliție îi caută pe agresori în toată Franța. De-a lungul timpului, au existat mai multe amenințări la adresa ziarului Charlie Hebdo, dar și a altor instituții de presă. Caricaturistul Charb, edito­rul-șef al ziarului de satiră, a fost, în 2013, pe „lista celor mai căutați” a grupului terorist Al-Qaida. Ultimul desen al caricaturistului Stéphane Charbonnier, cunoscut după semnătura Charb, a fost unul premonitoriu. „Niciun atentat, încă, în Franţa. Aşteptaţi! Mai e timp până la finalul lunii ianuarie pen­tru a ne trimite urările!”, este mesajul atribuit ironic unui terorist în caricatură publicată în numărul din această săptămână. Potrivit BBC, în momentul în care atacatorii au intrat în sediul redacţiei au strigat „Am răzbunat Profetul!”.    Revista de satiră și umor Charlie Hebdo a apărut pentru prima dată în urmă cu 40 de ani și își propu­sese drept scop ironizarea tuturor religiilor și confesiunilor, fără discriminare. Această atitudine a inflamat și șocat opinia publică, care nu de multe ori i-au acuzat pe jurna­liștii publicației. De la piratarea site-ului publicaţiei s-a ajuns chiar la atac cu cocktailuri Molotov, însă jur­naliştii nu au acceptat să-şi mo­dereze tonul. În cele din urmă, în fatidica zi de 7 ianuarie mulți dintre jurnaliștii publicației au plătit cu viața.
Apărută pentru prima dată în 1969, sub denumirea „Hara Kiri”, revista a fost imediat interzisă deoarece a făcut o glumă legată de moartea generalului de Gaulle. În 1981, revista a fost închisă din motive financiare, dar a revenit în forță în 1992, reînființată de un grup de umoriști și caricaturiști, care sunt și acum acționarii majoritari ai publicației. Acum, Charlie Hebdo apare în fiecare miercuri şi se vinde în aproximativ 50.000 de exemplare. Trăieşte din vanzări, dat fiind că nu conţine publicitate şi nu acceptă subvenţii guvernamentale, în numele libertăţii presei. În primii ani a scandalizat mai ales prin ata­curile la adresa extremei drepte şi a fanaticilor catolici, care s-au terminat prin procese câştigate în justiţie. Însă, după atentatele din 11 septembrie, revista a găsit o nouă ţintă a ironiilor sale: fundamentalismul islamic. În 2006, Charlie Hebdo a republicat celebrele caricaturi daneze din ziarul Jyllands-Posten în care aparea Profetul Mahomed, iar pe prima pagină, o imagine în care Profetul se plânge de adepții săi fundamentaliști, spunând că „e greu să fii iubit de proşti”. Tirajul a sărit imediat la 400.000 de exemplare, însă revista a fost criticată, inclusiv de preșe­dintele Chirac, în vreme ce mai multe organizații musulmane au intentat o acțiune în justiție. Mulţi intelectuali au sărit însă în apărarea pu­blicaţiei satirice iar justiţia i-a achi­- tat pe redactori. Publicarea caricaturilor a produs însă proteste anti-franceze în întreaga lume.

Recomandările redacției