cadastrareCu două zile în urmă a izbucnit în frumoasa şi imposibil de înţeles Românie un nou scandal – al cadastrării teritoriului. Sunt de făcut totuşi două precizări: „miezul” scandalului nu este chiar cadastrarea, ci finanţarea lucrărilor de cadastrare; altfel spus, banii pentru cadastrare, bani care intră cu nemiluita „unde trebuie” şi mai ies „cu ţârâita”, dacă cumva mai ies.
Un proiect al Uniunii Europene de cadastrare a întregului teritoriu al României, proiect denumit „Restructurarea agriculturii-CESAR” şi finanţat printr-un împrumut contractat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD), a început în România cu şase ani în urmă cu șase ani. Finanţarea a început „să curgă” la  9 martie 2009. Doi ani încheiaţi a durat apoi „repartizarea” banilor, respectiv „alegerea” entităţilor care urmau să facă lucrările de cadastrare, după care s-a trecut la lucrul propriu-zis.
Desigur că se cadastrau unităţile administrativ-teritoriale, adică municipiile, oraşele şi comunele (cu satele aferente), urmând ca datele să fie sistematizate în lucrări cadastrale „pe judeţ” şi „pe ţară”.
Finanţarea s-a făcut efectiv şi exclusiv prin ministerul de resort, unităţile administrativ-teritoriale neavând nici un amestec în facturări şi plăţi.
Atribuirea unităţilor administrativ-teritoriale către executanţii de lucrări cadastrale s-a făcut tot „la minister”, primarii trezindu-se că o firmă oarecare se prezintă, spune că are comandă de cadastrare şi trece la treabă.
Din judeţul Arad, cinci comune – Bîrsa, Ghioroc, Secusigiu, Şagu şi Şiria, au fost „atribuite” spre cadastrare unei asocieri între firmele Teamnet International şi Blom România. Teamnet International a fost până în septembrie 2011 parte a Asesoft Ploieşti, deci a grupului de firme aparţinând lui Sebastian Ghiţă. Conform procurorilor DNA, Sebastian Ghiţă controlează şi astăzi Teamnet International, dar prin interpuşi. Cealaltă firmă din „alianţă” a fost adusă la viaţă de Ionuţ Săvoiu, deputat PSD în Parlament – ca şi Sebastian Ghiţă dealtfel. De-a lungul anilor, firma „a fost preluată de diverse alte entităţi, sub alte nume, iar anul trecut a fost „botezată prin rebotezare” cu numele Reamboll South East Europe – firmă care-i plăteşte soţiei lui Ionuţ Săvoiu  un salariu anual de 108.005 lei – adică 9.000 de lei/lună.
Desigur că lucrările de cadastrare, atât cât s-au făcut, n-au fost făcute de „alianţă”, ci de o firmă sub contractantă – în cazul comunelor arădene de o firmă din Timişoara.
Procurorii DNA spun că banii s-au cam dat, iar cadastrarea nu s-a prea făcut.
În judeţul Arad, din patru primari pe care i-am contactat (nu ne-a răspuns Emilia Brăneţ, primăriţa din Şagu), cadastrarea s-a încheiat la Bîrsa şi Ghiororc. „Eu sunt un norocos. Nu ştiu prin ce miracol, dar lucrarea de cadastrare e gata, predată deja la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad”, a declarat Avram Ciev, primarul comunei Bîrsa. „La Ghiororc s-au încheiat măsurătorile, lucrarea s-a încheiat şi s-a predat la OCPI Arad spre avizare. Deşi beneficiarii cadastrării sunt oamenii şi primăria, nici oamenii şi nici primăria n-au avut vreo implicare care să depăşească simpla furnizare de informaţii. Nici de aici mai departe nu putem avea vreo influenţă în direcţia avizării sau neavizării documentaţiei re­zultate din măsurători”, a spus Corneliu Popi Morodan, primarul comunei Ghioroc.
Nu aşa stau lucrurile la Secusigiu şi la Şiria; amândouă comunele au primit echipele de cartografiere, primăriile şi oamenii le-au furnizat toate in­formaţiile cerute, dar lucrările cadastrale nu s-au încheiat. Firma executantă, WestCard din Timi­şoara, nici nu mai răspunde la telefoane. „Ultima dată când mi-au răspuns la telefon mi-au spus că lucrarea este aproape gata, dar că n-o încheie definitiv deoarece ei nu muncesc gratis. Înseamnă că nu şi-au primit banii – dar nu primăria trebuie să-i plătească. Noi n-avem nici o vină. Mi-e ruşine de oameni de-mi crapă obra­zul. Eu le-am spus să nu-şi mai cheltuiască banii pe in­tabulări, că totul se face gratis, prin minister, şi-acum ce să le spun?”, a declarat Ilie Cheşa, primarul comunei Secusigiu. Conform celor spuse de primar, au de suferit nu doar oamenii ca particulari, ci şi comuna ca unitate administrativă. „Cadastrarea pune ordine în proprietatea funciară. Cum lucrarea nu este încheiată, deja am ratat câ­teva proiecte din cauza in­certitudinilor legate de proprietate”, a mai spus Ilie Cheşa.
Situaţia este identică la Şiria – mai puţin proiecte ratate. „N-am pierdut încă vreun proiect din cauza neîncheierii procesului de cadastrare, dar este măcar deranjant să explici oamenilor că vina nu este la primărie. Auzim că lucrările se vor relua, însă nu e nimic sigur. Situaţia e frustrantă prin prisma frustrării oamenilor. Din păcate, cu oamenii discutăm noi, şi trebuie să le explicăm lucruri în care n-am fost implicaţi şi pe care nu le-am putut influenţa în nici un fel”, a declarat Valentin Bot, primarul Şiriei.
Cele cinci comune arădene plus alte trei din Bihor şi două din Timiş au format „portofoliul” de zece comune româneşti din  judeţele Arad, Bihor şi Timiş oferit spre cartografiere şi cadastrare „alianţei” dintre Teamnet International SA şi Blom Romania srl (Reamboll South East Europe din 2014), respectiv dintre Sebastian Ghiţă şi  Ionuţ Săvoiu, contra a 9.403.296 de lei (mai mult de 2.000.000 de euro). Cât a revenit pentru fiecare comună arădeană nu ştim, dar ne pot spune procurorii DNA, şi sperăm că ne vor spune, după cum sperăm că ne vor spune şi cine a băgat în buzunare banii luaţi cu împrumut de la BERD şi pe care va trebui să-i returnăm tot noi, nu ei – cei care i-au luat numai şi numai fiindcă li s-au dat, chiar dacă n-au mişcat nici un deget spre a-i merita.

Recomandările redacției