Există o categorie de oameni în societate care manifestă milă, aversiune, dispreţ, ură, repulsie faţă de femei, considerându-le  slabe, neputincioase, incapabile, inferioare bărbaţilor. Aceşti oameni, de regulă bărbaţi – dar nu exhaustiv bărbaţi –  consideră că femeile nu se pot conduce singure, nu pot judeca precum un bărbat, nu pot realiza fizic şi mental ceea ce poate realiza un bărbat. Din această cauză, femeile au fost de-a lungul veacurilor considerate doar o „anexă“ la bărbat, fiinţe considerate utile doar pentru perpetuarea speciei umane, pentru satisfacţia sexuală a bărbaţilor, pentru creşterea copiilor şi pentru organizarea gospodăriilor. Pentru această categorie de oameni lingviştii au găsit un cuvânt care să-i definească: misogin, misogină.

Odată cu înaintarea în istorie, misoginii au pierdut teren, lupta femeilor pentru emancipare cunoscând din ce în ce mai mult succes, ajungându-se ca în prezent femeile să ocupe poziţii esenţiale în societate, poziţii rezervate înainte doar bărbaţilor. Astfel, se poate constata uşor că acum femeile ocupă cele mai diverse funcţii profesionale, sociale şi politice, fără ca nimeni să se mai mire. Nimeni?

Haideţi să ne întrebăm împreună şi împreună să găsim răspunsuri: de unde a venit misoginismul, cine îl întreţine şi de ce?

După cum se ştie, religia a fost şi este unul din sursele de inspiraţie a tuturor normelor unei societăţi. Fie religiile europene, fie religiile din Asia sau Africa ele s-au impus asupra normelor de convieţuire umană, dogmele religioase amestecându-se încetul cu încetul cu laicul şi devenind  cu timpul legi civile de convieţuire.

Dacă parcurgem dogmele şi preceptele principalelor religii, o să observăm cu ochiul liber că femeile erau socotite inferioare bărbatului. De exemplu, Islamul o socoteşte pe femeie ca sclavă a bărbatului, un obiect viu cu care poate face ce vrea, inclusiv să-i ia viaţa dacă soţul ei crede că aceasta a greşit. Acest lucru se poate vedea uşor, urmărind ştirile curente de la televizor. În societăţile puternic religioase femeia nu poate ocupa funcţii importante, fiind socotite inferioare, acele funcţii fiind considerate o jignire a religiei, o blasfemie.

Nici în Creştinism femeia nu ocupă un loc mai bun. În nici o biserică creştină femeia nu este socotită egala bărbatului, aceasta fiind considerată inferioară. Chiar în Biblie femeia este socotită o fiinţă second-hand, provenind dintr-o coastă a lui Adam. Se pot da zeci, sute de exemple din Biblie unde femeia este considerată inferioară. De regulă, Biserica Creştină nu permite femeii să ocupe funcţii în Cler. La căsătorie i se spune că ea trebuie musai să-l urmeze pe bărbat, să-l asculte, să-i poarte numele. Femeile nu stau în biserică împreună cu bărbaţii, ele n-au voie să intre în altar. Femeie-preot? Femeie Înaltpreasfinţită? Femeie-predicator?

Ce-am spus că este misoginismul?

De altfel nu e greu de constatat că până şi politeţea faţă de femei este o recunoaştere a inferiorităţii femeii, o undă de misoginism: ajută o doamnă să coboare din caleaşcă-tramvai, ajut-o să ducă un bagaj, ţine-i umbrela, oferă-i locul în metrou, dă-i întâietate la…

Deci ce facem: suntem misogini sau nu suntem misogini? E rău sau e bine să fii misogin? Ce zice Biserica? Aud?

 

  • Madaras elena spune:

    Se pare ca nimeni nu are nimic de spus.Trist,nu?Trist si adevarat.Traim intr- o lume misogina.Ati avut curaj sa scrieti acest matertial,va felicit!

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției