Diaspora – români din diaspora, ca să fiu mai exact – a anunţat organizarea unui miting în 10 august. Am făcut precizarea pentru că sunt convins că doar o parte a diasporei este „trup şi suflet” pentru acest miting, iar dintre aceştia – câţi or fi – nu ştiu în ce număr vor fi prezenţi la Bucureşti. Deci, ca o primă concluzie, nu se poate vorbi de diasporă ca de un întreg.
Al doilea aspect şi cel mai important, prin modul în care-l privesc eu, este utilitatea acestui miting, prezentat – păstrând proporţiile – ca Marea Adunare de la Blaj (clar Blaj!), ba poate tuşat ca fiind de mai mare însemnătate. Indiferent câtă populaţie se va strânge, reprezentanţi ai diasporei şi români din interiorul ţării, deopotrivă, în afara unei semnificaţii simbolice, de
imagine, utilitatea acestui miting mi se pare nulă. Aşa cum, ca să păstrez firul logic al expunerii, nulă mi s-a părut şi utilitatea mitingului PSD, ca formă concretă. Asta în condiţiile în care ambele mitinguri implică anumite costuri, deloc mici, dacă luăm cheltuielile în amănunt: transport, masă, în unele cazuri chiar şi cazare. Să fim bine înţeleşi, cheltuieli suplimentare, special dedicate mitingului, neincluse în „pachetul de bază” numit… concediu în ţară. Bani aruncaţi aiurea, ce ar putea fi folosiţi în… alt scop!
Să presupunem că cifrele înaintate de diasporă sunt parţial reale. Se spune că vor fi peste un milion de participanţi, numai din diaspora. Din start aş reduce la jumătate, iar dintre aceştia să spunem că chiar vin, nu doar îşi manifestă intenţia, tot jumătate. Deci, jumătatea jumătăţii dă exact un sfert de milion de români din diaspora. Pe cei din ţară nu-i mai pun la socoteală că ajungem la calcule complexe. Costul transportului – majoritatea venind cu maşina, unii cu avionul – este de minim 200 de euro. Repet, cheltuieli suplimentare, special pentru miting, în condiţiile în care presupunem că toţi vin acasă în vacanţă, deci oricum veneau în România. Mâncarea iarăşi vreo 100-150 de euro. O cafea, o bere sau un scotch în Centrul Vechi (musai, că doar oamenii vin la Bucureşti odată-n an) iar vreo 50 de euro. la un calcul minim, ar veni 350 de euro per capita. Însumat la 250.000 de prezumtivi participanţi ne apropiem de 9 milioane de euro. Asta fără să mai adăugăm sumele cheltuite cu cazarea, de către unii, cu materialele necesare – pancarte, fluiere, steaguri, eventual numere de înmatriculare etc. Deci, 9 milioane de euro!!!
Aceşti bani ar putea fi donaţi! Chiar aşa, de ce să nu doneze românii din diaspora bani pentru românii din ţară? Să creeze un fond din care să se finalizeze acest atât de mediatizat şi atât de necesar spital oncologic pentru copii, care abia aşteaptă acest gen de donaţii. Sau în finanţarea unor azile de bătrâni, în acordarea de burse pentru copiii de excepţie ai României. Sunt atâtea exemple. La aceşti bani s-ar putea adăuga alte câteva milioane din partea celor care au spus că vor veni (i-am amintit mai sus), care se simt solidari cu mitingul, dar care din varii cauze nu pot să ajungă. Ş aceştia pot contribui cu fonduri pentru asemenea proiecte care ar ajuta România.
Ar fi o formă mai concretă şi mai onestă de a ne arăta românismul, mai ales din diaspora.
P.S.1 M-am limitat la mitingul diasporei, dar acelaşi calcul – cu alte cifre, desigur, poate fi aplicat şi la mitingul PSD ce a avut loc sau la mitingurile viitoare cu care ne mai „ameninţă” câteodată Dragnea.
P.S.2 Aceeaşi matrice se poate aplica şi la alte manifestări aşa-zis culturale dedicate Centenarului, bani care ar putea fi canalizaţi spre realizări care să marcheze într-adevăr 2018-le ca pe un an de excepţie în istoria României.
P.S. 3 Evident, n-am amintit de prostestele stradale zilnice pentru că nu fac parte din demonstraţia de faţă.

Recomandările redacției