Moţiunea de cenzură a trecut, Guvernul lui Ludovic Întâiul a căzut!

Guvernul condus de Ludovic Orban a picat în Parlament, ca urmare a moțiunii de cenzură introduse de PSD și UDMR, dar sus­ținută de Pro România și o parte din ALDE. Conform numărătorii votul a fost: 261 pentru, faţă de 233 cât era necesar pentru demiterea guvernului.
Ce urmează?
Potrivit Constituției, Guvernul Orban îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor administrative (cum ar fi plata salariilor pentru bugetari), până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet. Nu mai poate adopta ordonanțe simple sau de urgență și are puteri limitate până la instalarea unui nou guvern. Președintele Klaus Iohannis este cel care va de­semna un nou premier, care va trebui supus votului din Parlament. Urmează consultări la Cotroceni înainte de nominalizarea unui nou premier. Potrivit articolului 85 din Constituție, „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”. PNL și PSD vor încerca să formeze majorități pentru a obține de la Cotroceni nominalizarea unui premier. În cazul PNL, propunerea va fi cel mai probabil tot Ludovic Orban. Au spus-o deja majoritatea liderilor partidului. De celalată parte, PSD, prin vocea președintelui Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va propune pentru funcția de premier „un intelectual de stânga”, care „va fi greu de refuzat” de către președintele Klaus Iohannis. Trei nume sunt vehiculate în partid: Vasile Dâncu, Cristian Socol și Remus Pricopie. Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viața politică românească: alegerile anticipate, sau alegerile înainte de termen. Pentru a se ajunge în această situație, sunt însă mai mulți pași. Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier.
(1)”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență” – Articolul 89 din Constituția României.
Procedura este destul de dificilă. Dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale: încetarea mandatului Guvernului, în acest caz prin moțiune de cenzură, numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru, prim-ministrul desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere. Neacordarea votului de încredere de către Parlament repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.