Primele imagini color ale învelişului de ceaţă din atmosfera planetei pitice Pluto, surprinse săptămâna trecută de misiunea New Horizons, dezvăluie că acesta are o culoare albastră, a anunţat, joi, NASA. În plus, sonda spaţială a detectat şi numeroase mici regiuni expuse de apă îngheţată pe suprafaţa Pluto.

„Cine s-ar fi aşteptat la un cer albastru în Centura Kuiper? Este splendid”, a declarat Alan Stern, investigator principal al misiunii New Horizons.

Particulele propriu-zise de ceaţă sunt probabil gri sau roşii, însă modul în care acestea dispersează lumină albastră a captat atenţia echipei de cercetători ai misiunii New Horizons, se arată în anunţul făcut joi de NASA.

„Acea nuanţă izbitoare de albastru ne oferă informaţii despre dimensiunea şi compoziţia particulelor de ceaţă”, explică omul de ştiinţă Carly Howett.

„Un cer albastru rezultă, de multe ori, din dispersia razelor solare de către particule foarte mici. Pe Pământ, acele particule sunt molecule foarte mici de azot. Pe Pluto, acestea par să fie particule mai mari – dar tot relativ mici – asemănătoare funinginei, pe care le numim <<tholine>>”, continuă Howett.

În acelaşi anunţ făcut joi de NASA, se precizează că sonda spaţială New Horizons a detectat numeroase regiuni mici şi expuse de apă îngheţată pe Pluto.

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul informaţiilor colectate de un aparat de cartografiere aflat pe această misiune, denumit Ralph.

„Întinderi vaste de pe Pluto nu prezintă expuneri de apă îngheţată pentru că sunt camuflate, aparent, de alte gheţuri mai volatile de pe cea mai mare parte a planetei”, explică omul de ştiinţă Jason Cook.

„Înţelegerea motivului pentru care apa apare exact în acele locuri şi nu în altele reprezintă o provocare pe care o aprofundăm”, mai spune omul de ştiinţă.

Un aspect curios al acestei descoperiri îl reprezintă faptul că zonele care prezintă cele mai evidente indicii de apă îngheţată corespund celor de culoare roşu aprins din imaginile color publicate recent de NASA.

„Sunt surprinsă că această apă îngheţată este atât de roşie”, susţine Silvia Protopapa, un alt membru al echipei de cercetători care se ocupă de acest caz. „Nu înţelegm deocamdată relaţia dintre apa îngheţată şi tholinele roşiatice de pe suprafaţa Pluto”, mai spune aceasta.

Dezvăluirea vine după ce Alan Stern, unul dintre cei mai apreciaţi cercetători care lucrează pentru Agenţia spaţială americană, a afirmat că NASA este pe punctul de a anunţa, joi, o descoperire „uluitoare” care are legătură cu planeta pitică Pluto.

Prezentând cele mai recente imagini cu Pluto realizate de sonda New Horizons, Alan Stern a declarat: „NASA nu mă lasă să vă spun ceea ce urmează să aflaţi cu toţii în cursul zilei de joi. Este extraordinar”.

Săptămâna trecută, NASA a dezvăluit noi imagini cu suprafaţa lui Pluto, care arată diverse forme de relief – munţi, cratere şi canioane.

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, Alan Stern ar fi spus: „Acea lume de acolo este vie”.

„Are un ciclu meteorologic, are ceaţă în atmosferă, este activă din punct de vedere geologic… În fiecare săptămână rămân perplex”, a adăugat Alan Stern.

NASA a păstrat acelaşi registru de discreţie ca şi în cazul celui mai recent anunţ major făcut de agenţia spaţială americană – descoperirea unor depozite de săruri hidradate, ce atestă prezenţa apei în stare lichidă pe Marte.

Totuşi, numeroase chestiuni au rămas deocamdată fără răspuns. Pluto are lanţuri impresionante de munţi şi dune, o suprafaţă multicoloră şi câteva alte elemente de relief misterioase, care nu au putut fi deocamdată explicate de către ştiinţă.

NASA a avut un an 2015 plin de descoperiri majore. Găsirea urmelor unor cursuri de apă pe Marte şi identificarea unei „surori gemene a Terrei” – Kepler 452b -, planeta care seamănă cel mai mult cu Pământul dintre toate exoplanetele descoperite până în prezent, au determinat agenţia spaţială americană să organizeze cu regularitate în ultimele luni conferinţe de presă prin care a anunţat acele descoperiri.

Alan Stern spune că „2015 va fi un an care va rămâne pentru totdeauna în manualele de astronomie”, deoarece este acela în care omenirea a descoperit „atât de multe lucruri despre Sistemul Solar”.

Sursă: Mediafax

Recomandările redacției