Neadevăruri vehiculate despre prospecţiuni

1
101

În contextul scandalurilor din industria energetică, subiectul prospecţiunilor este unul aflat mereu pe agenda zilnică. Informații eronate sunt promovate de un număr ridicat de oameni, creând astfel neliniște în rândul localnicilor. În disputa cercetării resurselor minerale sunt multe necunoscute, care lasă loc de interpretare, însă doar specialiştii în domeniu cunosc cel mai bine şi argumentele pro, şi pe cele contra explorare, iar o documentare eficientă poate eli­mina orice nedumerire. Istoric vorbind, cercetările pentru zăcămintele naturale de pe teritoruiul României au început la jumătatea secolului al XIX-lea, prin specialiști de la universitățile și instituțiile din Berlin, Viena și Budapesta. Cercetarea propriu-zisă a petrolului începe odată cu producția de 275 de tone de petrol în 1857, în Ploiești, înregistrată în statisticile oficiale ca fiind prima de acest gen din lume. Astfel, această descoperire românească a marcat și anul oficial de naștere a industriei petroliere din întreaga lume. De atunci, în România s-au desfăşurat mii de proiecte de achiziţii de date, în toată ţara. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, cercetările pot fi aprofundate, iar zăcămintele care nu au fost identificate cu zeci de ani în urmă, acum pot fi descoperite cu uşurinţă.
„Rezultatul prospecţiunilor ne va arăta unde sunt gaze de şist”
Prospectarea terenurilor este o etapă necesară în descoperirea oricărui tip de resurse naturale. Înainte de a începe un demers de explorare, este importantă realizarea unei hărţi subterane, care să indice structura geologică a subsolului. Însă, aceste rezultatenu pot indica ferm care sunt componentele subsolului și nu pot arăta unde sunt gaze de şist. În România, autoritățile competente au certificat două metode de prospectare: vibrarea controlată şi folosirea micilor explozii. Toate descoperirile recente de zăcăminte din România, după anul 1940, au fost realizate utilizând aceleași metode,  modificate doar de evoluția tehnologică a echipamentelor. Toate resur­sele de petrol și gaze, pe care astăzi România le exploatează, au fost descoperite prin intermediul acestor metode.
„Prospectarea terenurilor provoacă cutremure şi poluează apa”
Metoda vibrării controlate presupune transmiterea unor unde elastice uşoare în interiorul pământului cu ajutorul unor utilaje asemănătoare unor combine agricole. Placa metalică de la baza acestor utilaje transmit vibraţii în subsol, care sunt ulterior interceptate cu ajutorul geofonilor. În ciuda tuturor zvonurilor vehiculate, prospecțiunile geofizice nu creează cutremure și nu poluează apa sau solul. Cutremurele sunt provocate de mișcări ale plăcilor tectonice de mari dimensiuni, de activitatea vulcanilor, alunecările de teren etc. Undele transmise prin metoda vibrării nu au nicio legătură cu cele care cauzează cutremure. Metoda micilor explozii implică realizarea unor găuri temporare, adânci de maxim 15 metri, cu un diametru de 5-7 cm. În aceste găuri se introduce o cantitate mică de explozibil, cu o compoziţie specială, pe bază de azotați, asemănătoare îngră­şămintelor folosite în agricultură. Nu se folosesc niciun fel de substanţe care ar putea pune în pericol calităţile solului sau ale pânzei freatice.
«În timpul prospectării se pun sonde poluante pe terenuri»
Prospectarea este o metodă de cercetare foarte puţin invazivă, iar în decursul acestei etape nu există necesitatea plasării unei sonde. Singurele săpături în pământ se fac atunci când se plasează micile cantități de explozibil. Mai mult, în decursul ultimilor 60 de ani au fost implementate standarde de mediu și de siguranță foarte stricte, astfel încât activitatea de cercetare a subsolului să devină tot mai sigură, mai puțin intruzivă și fără efecte adverse asupra mediului înconjurător. Specialiştii spun că metodele folosite astăzi sunt mult mai sigure pentru mediu decât cele utilizate la începutul dezvoltării industriei în România.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.