zona libera

Intenţia ANAF de desfiinţare a Zonei Libere Curtici-Arad este combătută de şeful CJA, Nicolae Ioţcu. Acesta sesizează că măsura ar fi greşită, pentru că ar aduce statului pierderi de zeci de milioane de dolari, prin modificarea contractelor şi dezavantaje economice pentru bugetul naţional şi local.

Printr-o adresă oficială, ANAF-Direcţia Generală a Vămilor a cerut CJA, respectiv preşedintelui Nicolae Ioţcu, opinia vizavi de desfiinţarea Zonei Libere Curtici-Arad. Argumentele aduse făceau referire la Cod Vamal al Uniunii Europene, c ear urma să fie pus în practucă din 1 mai 2016 şi care prevede că „plasarea mărfurilor în zone libere nu mai este o destinaţie vamală, ci devine un regim vamal, iar mărfurile vor fi supuse controlului vamal la intrare. De asemenea, motivele propunerii de desfiinţare fac referire şi la eficienţă economică. Zona Liberă ar urma să fie transformată în antrepozit vamal, iar personalul ar fi redistribuit în birourile vamale ale Direcţiei regionale Vamale Timişoara.

„În urma unei analize interne probabil, ANAF-ul doreşte desfiinţarea biroului vamal din cadrul Zonei Libere, ceea ce ar duce la imposibilitatea funcţionării Zonei Libere în regimul actual. Sigur, acest regim în care funcţionează nu mai este unul care să creeze la fel de multe facilităţi ca în momentul înfiinţării, dar luând în calcul că, în Zona Liberă există contracte în momentul de faţă, există investiţii, cei care doresc desfiinţarea trebuie să ne ofere o soluţie. În baza acestui regim sunt firme care au încheiat contracte şi au construit facilităţi care sunt prevăzute a reveni Consiliului Judeţean la finalul exploatării lor. Cei care doresc desfiinţarea trebuie să îşi asume ca aceste facilităţi în valoare de peste 20 de milioane de dolari să nu poată fi luate de către cei care le-au făcut, din această perspectivă de bunuri de retur, datorită desfiinţării bazei contractuale“, spune Nicolae Ioţcu.

 

Bani la bugetul naţional şi local

Şeful CJA aduce contraargumente vizavi de motivele legate de profitabilitate economică, invocate de ANAF. „Zona Liberă cunoaşte o creştere mare pe volumul de schimburi, de intrări şi ieşiri. Ca atare, întrebarea este dacă e profitabil să transformi Zona Liberă într-o altă entitate. Zona Liberă, ca instituţie plăteşte statului peste două milioane de lei, ca impozite şi taxe, un venit la bugetul statului care ar dispărea odată cu transformarea într-o societate comercială sau altceva. Sunt peste 2.500 de locuri de muncă în prezent. Acestea sunt ale arădenior şi nu trebuie puse în pericol“, mai spune preşedintele CJA.

Cât priveşte perspective relocării personalului biroului vamal spre Timişoara, Nicolae Ioţcu subliniază din nou că ar fi necesară o analiză care să arate rentabilitatea acestei măsuri. Conducerea CJA a spus şi că pot fi găsite alte soluţii de eficientizare a activităţii vamale, precum folosirea pentru platforma de lângă Aeroportul Arad a personalului vamal de la Aeroportul Arad şi nu deplasarea celor de la platforma din Curtici.

Zona Liberă Curtici Arad are 27 de agenţi economici care activează şi a avut profit de 5,8 milioane de lei în ultimii cinci ani. În ultimii cinci ani, către stat, ca taxe şi impozite s-au virat peste 9,5 milioane de lei.

  • Cetatean spune:

    „Zona Libera” este o sursa d bani nemeritati, proveniti din jumulirea firmelor care activeaza acolo. Inca din primul moment al intrarii Romaniei in UE ar fi trebuit sa fie transformat in Zona Industriala, similara cu ZIV. Iar asocierea Vamii cu defunctul Aeroport International Arad, Pe de alta parte, chiar din cifrele publicate si in articol, rezulta clar ca, spre deosebire de firmele din actuala zona, „statul” a profitat dublu, fara ca sa miste un deget. Ce bine e fa fii „stat”, nu ai bataie de cap, stabilesti niste dari, iar de ceea ce este greu sa se ocupe tot cei care lucreaza.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției