Numai investitorii cu experienţă în agricultură vor mai putea cumpăra terenuri

0
289

Proiectul legii privind vânzarea terenurilor agricole, tărăgănat în Parlament de câţiva ani, a dobândit o miză electorală profundă.
Iniţiativa legislativă destinată impunerii de noi reguli privind vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole în România a căzut pradă „părădătorior” politici care vor să-şi asume, paternitatea şi efec­tele actului normativ.
După mai mult de șapte ani de tergiversare în Parlament, proiectul legii privind vânzarea tere­nurilor agricole a trecut, în sfârşit, de Camera Deputaţilor şi a ajuns la Comisia juridică, de unde va pleca spre dezbatere în plenul Parlamentului. Însă nimeni nu ştie când.
Lupta pentru această lege a fost crâncenă, iar reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au dovedit principalii adversari ai proiectului, în fazele de dezbatere,.Ministrul Petre Daea a declarat, în legătură cu noua lege, că „sunt acţiuni excepţionale făcute în Parlamentul României”, făcute din iniţiativa politică a şefului PSD. Daea a refuzat să dea alte amănunte, afirmând doar că fermierii români vor avea acces mai uşor la terenuri. „Nu modific eu această lege. Parlamentul Ro­mâniei modifică această lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politică pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este în aşa fel încât să aibă acces uşor fermierii români la terenul respectiv. O să vedeţi exact, concret cum se va de­rula această lege. A trecut de Camera superioară. Accesul o să fie uşor, direct pentru cum­părătorii români. Această lege trebuie să răspundă şi unor condiţii externe, în condiţiile în care piaţa este liberă”, a spus ministrul Daea.
Modificările convenite
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR – (n.r. – organizaţie care a iniţiat, de fapt, proiectul de lege şi care se zbate de peste 7 ani pentru promovarea lui), a detaliat pentru „România liberă” principalele prevederi ale noii legi: „Cumpărătorii (persoane fizice sau juridice) vor trebui să fie rezidenţi în România de cel puţin 5 ani.
De asemenea, ei trebuie să aibă un istoric la Fisc pentru aceşti 5 ani, care să ateste faptul că au fost şi sunt buni contribuabili. Vor putea cumpăra terenuri arabile doar societăţile comerciale care au în obiectul de activi­tate minimum 75% agricultură”.
În opinia şefului LAPAR, odată cu aceste modificări se va pune capăt cumpărării de terenuri în scopuri speculative. Totodată, pământul nu va mai intra pe mâna unor întreprinzători care nu au nimic în comun cu domeniul agricol şi care cumpără din cu totul alte considerente. „O altă modificare prevede obligaţia noilor cumpărători să păstreze destinaţia terenurilor nou-intrate în posesie pentru o perioadă de 15 ani”, a spus Laurenţiu Baciu. El a adăugat că se va modifica şi ordinea dreptului de preem-ţiune asupra terenurilor: „Primii vor fi coproprietarii, urmaţi de arendaşi, vecini, tineri şi, în final, Administraţia Domeniilor Sta­tului”.
În fapt, nimeni nu poate şti cu precizie cât teren deţin străinii în ţara noastră, pentru simplu motiv că foarte multe tranzacţii au fost făcute prin alte metode decât contractele de vânzare-cumpă­rare. „S-a ocolit Legea 17/2014 prin diverse forme: dare în plată, donaţie ş.a. Cunosc un caz concret din judeţul Boto­şani, unde un cetăţean i-a do­nat unui străin 1.000 ha de teren. Adică, el nu mai avea urmaşi sau familie sau pe oricine altcineva căruia să-i doneze pământul, dacă ar fi vrut să facă asta… Oricum, din cauza acestor tertipuri juridice nu putem şti exact cât la sută din pământul ţării a fost vândut către străini. Când vorbim de pământ intrat în posesia stră­inilor nu ne referim doar la cel cumpărat, ci şi la cel dat în arendă. Însumate, înseamnă cam 40% din totalul terenu­rilor agricole ale ţării, cifra despre care se tot vorbeşte”, a spus Laurenţiu Baciu.
Ca să se asigure că noua lege nu va putea fi atacată la Bruxelles, iniţiatorii au inclus în proiect prevederi din legislaţia în vigoare în cele mai importante state ale UE. Este vorba, în principal, de condiţiile pe care vor trebui să le îndeplinească în viitor cumpărătorii de terenuri.
Şeful LAPAR afirmă că nu ştie când va intra proiectul în dezbaterea Parlamentului.
Terenurile țării, înstrăinate pe nimic
De reamintit că prin Legea 17/2014 investitorii străini (inclusiv cei din afara UE) au dobândit drepturi egale cu cele ale cumpă­rătorilor români la achiziţia de terenuri agricole. Aceasta, în con­diţiile în care investitorii români nu beneficiază în nici o altă ţară de condiţii similare de cumpărare. „Noi le-am pus la dispoziţie străinilor pământurile fără ca măcar să o ceară. Cum s-ar zice, ne-am predat fără să ne someze nimeni. A fost afacerea vieţii lor. Au cumpărat pe nimic cele mai mari şi mai bune terenuri, care le-au fost puse la dispoziţie chiar de autorităţile statului, începând cu primarii. În opinia mea, 99% din vină pentru înstrăinarea pământurilor României o au primarii”, a spus Laurenţiu Baciu.
Conform ultimului clasament al Eurostat, România a avut, în 2016, cel mai mic preţ de vânzare la terenurile agricole, cu o me-die de 1.958 euro/ha. Cel mai scump pământ arabil din Europa este în Italia, în regiunea Liguria, unde preţul unui hectar a fost de 108.000 euro. În intervalul 2011-2016, cele mai mari creşteri de preţ ale terenurilor arabile s-au înregistrat în Ungaria, Cehia, Lituania, și Letonia.
Sursa: https://romanialibera.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.