Oficial, ne merge bine

Amintind de un hit la modă acum câţiva ani, putem spun că oficial ne merge bine. Sau, conform oficialităţilor, ca să fiu mai exact. Datele de la statistică arată asta, ca să fiu şi mai exact.
Însă viaţa de afară, din afara calculatorului şi a statisticilor, ne arată că majoritatea românilor o duc din ce în ce mai prost. Puterea de cumpărare a leului scade de la o zi la alta, în timp ce salariile stagnează.
În acest context socio-economic, oare de unde vin datele astea statistice? Nu cred că mai trăim vremurile lui Goebbels sau George Marinescu (tipul cu calviţie ce prezenta Telejurnalul, acum 25 de ani). Datele astea statistice, chiar dacă „modelate” puţin, în sus sau în jos, în funcţie de interesele celor care sunt la „butoane”, trebuie să aibă la bază şi o realitate, una controlabilă.
O explicaţie poate fi şi discrepanţa între nivelul de trai al celor mulţi, care o duc prost, raportat la ceilalţi, cei puţini, care în ciuda crizei o duc bine. Şi asta mă duce cu gândul la ştirea de vineri, parcă, în care senatoarea Gabriela Vrânceanu Firea spunea că sunt angajaţi ai Senatului care câştigă mai mult decât un senator!!! Frustrarea dumneaei poate că pare să vină şi din faptul că aleasa neamului consideră că un senator câştigă puţin şi, ca atare să aibă grija propriei persoane, nu a unei echităţi sociale. Personal cred că nu e cazul, dar doar pentru faptul că Gabriela Vrânceanu Firea este una dintre excepţii, alţi senatori având doar acest reper, al propriei bunăstări!
Dar aceste poziţii nu alterează fondul problemei: sunt unii angajaţi la stat, bugetari cum s-ar zice, care câştigă sume fabuloase. S-a vehiculat un venit de 18.000 de lei. Lunar, se-nţelege! Explicaţia dată de arădeanul Ovidiu Marian, secretar general al Senatului, cum că persoana respectivă a luat pentru luna decembrie un venit cumulat – salariul curent plus banii cuveniţi pentru concediul neefectuat –, chiar dacă are acoperire juridică, tot naşte suspiciuni. Trec peste faptul că nu-mi vine să cred că în plin concediu al senatorilor (şi au aleşii vreo două luni pe an) prin clădirea Senatului munca e în toi.
Dar nici acest argument nu atinge decât vag fondul problemei. Suma în sine e mare! Să fi fost banii de concediu pe două luni, la care adăugăm salariul, deci venitul pe trei luni. Asta înseamnă un venit lunar curent de circa 6.000 de lei. Repet, pentru un angajat al statului, care nu pare să aibă o funcţie importantă, altfel era pe „burtiera” canalelor de ştiri tot week-end-ul. Cred că de aici, de la aceste salarii, statisticile arată îmbietor! Şi, ca să pun cireaşa pe tort, acum înţeleg „dărnicia” Guvernului, de a da anticipat salariile bugetarilor care-şi iau leafa în prima decadă a lunii: majoritatea acestora sunt slujbaşi prin Parlament, prin Guvern, pe la ministere şi agenţii de tot felul. Tot bugetari şi ei, dar cu ştaif.
Deci, în concluzie, oficial ne merge bine. Dar nu la toţi la fel…