hateganA urcat la timp, de fiecare dată, când trenul a oprit în fața lui. La 31 de ani, Ovidiu Hațegan e într-o nouă cursă, către o destinație de 5 stele, all-inclusive: sfârșitul anului trecut a venit cu o promovare în Elite Development, categoria din care se aleg arbitrii turneelor finale. A fost finalul perfect al unui 2012 prin care Hațegan a reușit să conecteze Aradul la marile meciuri europene. A condus zece meciuri internaționale – două de Champions League (Copenhaga – Bruges 0-0 în preliminarii și Bayern – Lille 6-1 în grupe), șase de Europa League (în preliminarii Soligorsk – Ried 1-1 și CSKA Moscova – AIK Solna 0-2, în grupe Tottenham – Lazio 0-0, AIK Solna – Napoli 1-2, în 16-imi Lokomotiv Moscova – Athletic Bilbao 2-1 și în 8-imi Olympiakos Pireu – Metalist Harkov 1-2), unul din preliminariile CM 2014 (Elveția – Albania 2-0) și unul din preliminariile CE de tineret 2013 (Cehia – Rusia 0-2). Cum până acum și-a fructificat toate șansele, e de așteptat să facă la fel și din postura de component al Elite Development și se estimează că se va număra cel puțin printre arbitrii de rezervă la CM din Brazilia 2014, dar printre cei „titulari” doi ani mai târziu în Franța, acolo unde se joacă Euro 2016.
Cel care vede altfel meciul
Încă de când a „scos capul” în arbitrajul arădean, Hațegan a lăsat impresia unei preocupări ieșite din comun pentru meserie, așa că parcursul său n-a putut decât să-i bucure pe cei care i-au urmărit îndeaproape drumul. La fel face și acum, când mărturisește că încearcă să rămână concentrat exclusiv pe meci, indife­rent de ce decor are în jur. „Un arbitru percepe ce se întâmplă în jurul unei întâlniri cu totul altfel decât la televizor sau un fan din tri­bune. Sunt focusat pe meci şi-mi scapă amănunte colaterale. Intri într-o stare specială. Mă mai în-treabă câteodată un prieten dacă am auzit ce s-a scandat în tribune sau ce supercoregrafie a făcut galeria X. Şi doar când văd reluările partidelor percep lucrurile complementare, pe care n-am cum să le sesizez de-a lungul a 90 sau 120 de minute”, mărturisește, adăugând că a rămas și va rămâne primul său critic. „La o zi sau două, revăd integral meciul arbitrat şi devin criticul cel mai sever! Rămân câteodată blocat când văd cum pe imagini se percepe altceva decât pe gazon, parcă urmăresc altă partidă! Şi atunci încerc să-mi explic modul în care apar anumite controverse pe câte o fază, pe care şi eu o vizualizez într-un fel pe teren şi în alt fel în faţa micului ecran. Se ridică deseori întrebări de genul „cum de n-a văzut sau              n-a înţeles arbitrul X faza cutare?”, numai că el are pe gazon un singur unghi de percepţie, iar în jurul lui sunt câte 18-20 de camere de luat vederi. La Europene, am înţeles că s-a transmis chiar şi cu câte 34! Aşa că n-ai nici o şansă să câştigi în faţa televiziunii!”
Debut cu Lucescu
Construită cu răbdare și precizie, ascensiunea s-a concretizat în 2011, atunci când arbitrul arădean a primit prima delegare în Champions League, tocmai la un meci în care era implicat Mircea Lucescu, Apoel Nicosia – Șahtior Donețk 0-2.
„N-o să uit niciodată acea întâlnire! Sigur, a fost doar o întâmplare să nimeresc la o partidă cu echipa pregătită de Mircea Lucescu, dar să ştiţi că atunci au venit în tribune şi mulţi suporteri români. Au făcut galerie pentru ciprioţi, a fost o atmosferă teribilă. O amintire plăcută!”, și-a reamintit Ovidiu, într-un interviu acordat gsp.ro.
O șansă formidabilă
„Elite Development e a doua categorie de ierarhizare a arbitrilor internaţionali. Sîntem 22 de centrali pe acest palier. În Elite, vârful clasamentului, sunt alţi 15 colegi. Spre bucuria mea, sunt cel mai tânăr din aceste grupuri. E o şansă formidabilă, care mi se oferă după un sezon foarte bun, de-a lungul căruia a trebuit să trec însă multe teste UEFA pentru a fi acceptat în top. Sunt sigur că a contat şi anul 2011, când am debutat în Champions League. Oricum, se deschide o uşă către turneele finale, ar fi un vis îndeplinit să fluier la acest nivel, dar totul va depinde de prestaţiile mele şi ale echipei cu care voi merge la meciuri”, explică Ovidiu Hațegan.
Ar putea fi al cincilea arbitru român de la turneele finale, după Andrei Rădulescu (CM 70), Nicolae Rainea (CM 74, 78, 82, CE 80), Ioan Igna (CM 86, CE 88) şi Nicolae Grigorescu (CM 98, CE 2000).
Breviar
* Spaniolul Guti i-a oferit tricoul după un meci al lui Beșiktaș Istanbul, iar timișoreanul Dan Alexa a făcut un gest similar după un meci din campionatul intern.
* După Tottenham – Lazio, când le-a anulat englezilor trei goluri, a avut un consum enorm, inclusiv o accidentare la tendon, care l-a ținut departe de gazon o lună.
* Alexandru Tudor și Cristi Balaj au fost și ei în Elite Development, însă n-au trecut mai departe. Ovidiu mărturisește că s-a sfătuit deja cu cei doi și speră să fructifice tot ce a aflat.
* În 2009, a intrat în programul UEFA „Talente și mentori”, destinat arbitrilor de perspectivă. Elvețianul Andreas Schuchlter i-a fost mentor.
* E căsătorit, are un băiețel de un an și șapte luni. Soției îi mulțu­mește întotdeauna pentru înțele­gerea vieții alături de un arbitru, iar cel mic reprezintă o permanentă motivație.
* Și-a luat doctoratul în 2009, iar în prezent predă anatomie în limba engleză la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, din postura de asistent universitar.

Recomandările redacției