Pământul nu mai e… acasă: străinii au ajuns să dețină suprafețe din ce în ce mai mari, în detrimentul fermierilor autohtoni

0
891
  • România este singura ţară din Europa în care se mai poate cumpăra teren agricol la liber.
  • Restul statelor au pus condiții.
  • Doar în județul Arad s-au făcut 48.000 de tranzacții.

O lege care stârnește multe controverse este și 17/2014, care dă posibilitatea străinilor să cumpere terenuri în România. Trebuie spus că prevederile acestui act normativ sunt foarte permisive în raport cu alte țări membre ale Uniunii Europene. România este singura ţară din Europa în care se mai poate cumpăra teren agricol la liber, toate celelalte state impunând diverse condiţii. În mod firesc numărul tranzacțiilor cu pământuri a crescut în mod sensibil, știută fiind calitatea foarte bună a terenurilor din România. În plus, România cu cele 14,5 milioane de hectare de suprafețe agricole, din care circa 9 milioane de hectare terenuri arabile este a șasea țară din Uniunea Europeană în această ierarhie, să-i spunem agricolă. Potrivit clasamentului Eurostat, România a avut, în 2017, cel mai mic preţ de vânzare la terenurile agricole, cu o medie de 1.960 euro/ha. Spre comparaţie, terenurile din Olanda s-au vândut, în acelaşi an, cu 63.000 euro pe hectar. Ca linie generală, în intervalul 2011 – 2017, în țările foste comuniste, cele mai mari scumpiri ale terenurilor arabile s-au înregistrat în Cehia, Lituania, Estonia, Letonia.

S-au făcut 48.000 de tranzacții

Dar, care a fost situația mișcărilor de terenuri agricole în acest an, în județul Arad? Anul acesta tendința a fost una de relativă stagnare. Noi oricum nu avem o evidență a suprafețelor vândute, ci doar ofertelor de vânzare, începând cu suprafețe de un ar până la de 30 de hectare. De aceea, nu avem o evidență statistică în ce privește suprafețele ca și cifre, ci doar ca număr de tranzacții. Pot să spun că de la apariția Legii 17/2014 am procesat 48.000 de cereri pentru vânzare de terenuri agricole“, a spus ing Ioan Martin, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Arad. Dacă ar fi să facem o medie în cei patru ani, de când a intrat în vigoare legea rezultă că în medie sunt cam 1.000 de tranzacții pe lună la nivelul județului Arad. Anul în care s-au făcut cele mai multe tranzacții a fost 2017, în care străinii au efectuat circa 18.000 de asemenea operațiuni. Surse din zona societăților care se ocupă cu tranzacțiile imobiliare spun că suprafața de teren care se află deja în proprietatea unor companii sau persoane fizice cu originea capitalului în străinătate, oscilează între 50.000 de hectare și 65.000 de hectare. Suprafața agricolă a județului Arad atinge aproape 350.000 de hectare. Astfel străinii ar putea deține, direct sau prin persoane juridice române aproape 20% din suprafața agricolă a județului Arad. Prețurile cu care sunt tranzacționate pământurile depind de mai mulți factori. În primul rând fertilitate, amplasament, vecinități, gradul de compactare a lotului, accesul la un drum public. Prețul variază și între 2.000 și chiar 10.000 de euro pe hectar, funcție de criteriile pe care le-am enumerat mai sus. Desigur, zonele cele mai bune sunt Curtici, Sântana, Pecica, Zimandu Nou. Însă, au fost cazuri când unele loturi au fost tranzacționate și cu 12.000 de euro pe hectar. Conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele nouă luni ale acestui an, sunt Timiș – 6.377, Dolj – 5.343 și Arad – 5.185.

Ce e de făcut?

De ce însă nu cumpără românii suprafețe mai mari de terenuri agricole? Nu ne referim aici la marii deținători suprafețe, din care avem reprezentanți și la noi în județ, ci la investitori medii și mici, care nu au resursele financiare ale celor din „liga mare“. Răspunsul poate fi și faptul că românii sunt dezavantajaţi faţă de străini în ceea ce priveşte accesul la finanţarea pentru achiziţionarea de terenuri agricole. Cert este că investitorii străini beneficiază de dobânzi mai mici din partea băncilor sau chiar de dobânzi subvenţionate de stat, în timp ce în România dobânzile sunt aproape prohibitive. Deputatul ALDE de Suceava, Alexandru Băişanu a depus , în luna iunie, un proiect de lege prin care se are în vedere stoparea vânzării de terenuri către străini. El a explicat că din suprafața agricolă totală a României, peste 40%, deținută de investitorii străini, potrivit raportului comandat de Comisia pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene la Institutul Olandez de cercetare Transnational Institute (TNI). Deocamdată nu s-a stabilit nimic. Pozitiv este că se încearcă a se mișca ceva. Însă, ar trebui ca lucrurile să se întâmple mai repede, până nu e chiar, mult prea târziu. Că deja este foarte târziu și harta agricolă a României este din ce mai „ciuruită“. Altfel spus, pământul nu prea mai e pe acasă… și se scurge, încet, încet de pe hartă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.