Tensiunile care au apărut la graniţa estică a României, în urma conflictului ruso-ucrainean au făcut să iasă la lumină multe dintre punctele noastre slabe. Dincolo de faptul că nu avem o armată bine înzestrată, capabilă să-i facă pe potenţialii inamici să se gândească de două ori înainte de a da curs unei eventuale agresiuni, rezerviştii despre care preşedintele Băsescu spunea că ar putea fi o soluţie, sunt plecaţi în mare parte, peste mări şi ţări, în căutarea unei vieţi mai bune, astfel încât este destul de dificil să fie luaţi la oaste într-un termen rezonabil. Un alt punct sensibil este faptul că politicienii care au condus în ultimul timp România nu au ştiut să menţină relaţii diplomatice decente cu Rusia, astfel încât suntem priviţi ca un adversar, nu doar din cauza faptului că suntem în NATO, ci şi din cauza inabilităţii diplomaţilor noştri. Trecând peste diferendele legate de tezaur sau de Basarabia, România ar fi trebuit să aibă realaţii comerciale sau de altă natură decente cu Rusia, ceea ce nu s-a întâmplat. Conflictul aproape deschis izbucnit între Rusia şi Ucraina are şi partea lui bună, oricât de cinic aş părea. Marile puteri din NATO au realizat importanţa strategică a României şi au început să dea semnale că sunt alături de noi, recunoscând că suntem un punct important pe harta Alianţei Atlanticului de Nord. Deocamdată este vorba despre gesturi simbolice, dar important este că au fost făcute. Astfel, în ultimele săptămâni, au fost în vizită la Bucureşti Avril Heines, adjunctul şefului CIA, Anders Fogh Rasmunsen, secretarul general al NATO; zilele acestea România este vizitată de Joe Biden, vicepreşedintele SUA, iar la începutul lunii viitoare este aşteptat Chuck Hagel, şeful Pentagonului. De asemenea, se vorbeşte că s-ar putea ca şi John Brennan, directorul CIA, să dea o raită prin România. Semnalul este cât se poate de clar. În ca­zul unui conflict, Statele Unite şi NATO sunt alături de România şi vor probabil să se asigure, o dată în plus, nu că ar fi cazul, de loialitatea puterii de la Bucu-reşti.
Rămâne acum ca şi politicienii de la Bucureşti care au putere de decizie, şi mă refer aici atât la preşedintele Băsescu, cât şi la premierul Ponta, să ştie să profite de pe urma situaţiei, dar nu în scopuri personale, ci în interesul României. Problema Basarabiei ar fi unul dintre su­biectele care ar trebui tranşate cât mai rapid în favoarea noastră, dar nu ar trebui uitate nici Bucovina de Nord şi nici Basarabia de Sud.

Recomandările redacției