• Cartierele îţi dau emoţii.
  • Şoferii parchează neregulamentar.
  • 135 de kilometri, aflați în garanție.

Cu o toamnă mai mult decât blândă, nu ai cum să nu profiți de această vreme însorită și să schimbi mașina pe bicicletă. Așa am făcut și noi, dar cu un alt scop. Pentru mine, această sarcină suna foarte bine la început, de-abia așteptam să mă plimb prin tot orașul, pe bicicletă. Dar, mai devreme decât mai târziu, această sarcină recreațională s-a transformat într-o cursă la milimetru.
Fie că e vorba de părți ale șoselei fără pistă pentru biciclete, fie că pistele sunt pline ochi de mașinile parcate pe care nimeni nu le deranjează, cele câteva ore bune petrecute pe străzile Aradului mi-au dat niște trăiri pe care nu le voi uita prea curând.
Pădurea Ceala stă bine
Și, ca un început pozitiv, o să încep cu strada Pădurii și Calea Bodrogului, două străzi mari care duc spre o zonă destul de circulată pentru persoanele care vor să respire aer curat. Pădurea Ceala are parte de piste de biciclete și trasee pe care împătimitorii de mers cu bicicleta le frecventează destul de des. Peisajul e frumos, mai ales în această perioadă, frunzele aurii și maronii alcătuind un tablou bacovian de poveste. Ce-i drept, drumul până la pădure este presărat cu aluviuni destul de adânci ale pistei, care te fac să faci slalomuri ca la școala de șoferi. Nu ar strica niște îmbunătățiri, dar asta rămâne de văzut.
Un lucru pe care l-aș mai adăuga ar fi că nu există piste de biciclete la intrarea în pădure, ci doar în jurul ei. Ori dacă cineva vrea, cum am fost eu, să meargă la balta Măltăreț, acest lucru se face pe riscul cetățeanului, căci nu există nici un fel de piste sau trotuar.
Malul Mureșului, pedalare cu priveliște la murdăria râului
O altă parte a Aradului, pe care eu am găsit-o numai bună pentru pedalat este malul Mureșului. Chiar dacă nu este peste tot la același nivel, măcar este. Pistele sunt mai lungi decât în restul orașului, ceea ce îți oferă o oportunitate de a pedala și admira Mureșul, care, din păcate nu are maluri prea curate, dar ne facem că închidem ochii la acele părți și ne concentrăm pe frumusețile copacilor care curg pe apa cristalină. Nu aș vrea să mă bag în problema curățeniei Mureșului, pentru că asta e o discuție complet diferită, care merită atenția ei.
Totuși, faptul că oamenii merg pe pistele de biciclete când au restul trotuarului la dispoziție fac ca plimbarea pe bicicletă să fie mai dificilă, dar asta nu este o problemă doar pentru malul Mureșului. Peste tot pe unde am umblat prin Arad am întâlnit numeroase persoane care mergeau pe piste fără nici o grijă, iar, dacă îi claxonezi, îți aruncă o privire de te fac să nu mai circuli pe acolo.
Pedalăm pe trotuar, pe Centru
Bulevardul Revoluției a fost, pentru mine, o provocare, și asta nu pentru că nu sunt piste, ci pentru că sunt acoperite de mașinile parcate neregulamentar. Însă, dacă vorbim de centrul Araduluii, de la Teatrul Clasic Ioan Slavici și până la Primărie, vorbim despre pedalat pe trotuar. E drept, trotuarul e destul de încăpător și s-ar putea circula aproape fără probleme pe lângă ceilalți oameni, dar acest lucru rar se întâmplă. Dacă mergi între orele 8:00 și 18:00, e cam greu să înaintezi fără a te opri de câteva ori. Trotuarul e aglomerat, iar lumea nu respectă o anumită parte, ci merg pe care parte a trotuarului doresc ei. E păcat că nu se fac piste pe Centru deoarece ar fi minunat să vezi clădirile istorice ale orașului nostru și să faci mișcare în același timp. Dar, nu e bine să sperăm la lucruri ce nu cred că se vor împlini prea curând.
UTA – zonă roșu pentru bicicliști
Cartierele Vlaicu, Grădiște și Aradul Nou se aseamănă foarte mult. Toate au piste de bicicletă și toate au mașini parcate pe pistele de bicicletă. Zona UTA a fost cel mai greu test dintre aceste trei cartiere, traficul fiind infernal, mai ales în orele de vârf. Claxoane și șoferi care zic că de ce mergi pe pista de biciclete, care în mintea lor e doar o anexă la banda lor, fac ca pedalarea să fie un coșmar.
Calea Iuliu Maniu – rollercoaster de emoții
Am lăsat la sfârșit cartierul Micălaca deoarece aici aproape am fost călcată de câteva mașini, aflată fiind pe pista de biciclete. Senzațiile pe care le ai atunci când ești la un pas de un accident, nu neapărat mortal, aproape că nu se pot descrie în cuvinte. Calea Iuliu Maniu este un carusel al morții pentru mulți trecători sau bicicliști. În ultima vreme, multe persoane au fost accidentate sau ucise pe această stradă, ca urmare a vitezei și neatenției șoferilor sau din cauză că trecerile de pietoni nu sunt foarte vizibile ca rezultat al mașinilor parcate peste tot. Aproape că nu există 10 metri fără mașină parcată în locuri în care se găsește un semn de parcare interzisă.
Străzi fără piste
Ca să nu mai vorbim de străzile din Arad care nu au nici un pic de pistă. Cum ajungem de la un loc la altul, pe bicicletă, dacă nu există pistă? Ne aventurăm pe șosea sau pe trotuar. Din cauza aceasta, mulți nici un se gândesc la a schimba mașina pe bicicletă. Am întrebat Municipalitatea dacă se intenționează construirea unor alți kilometri de piste, iar răspunsul a fost negativ.
Per total, pot să spun că situația pistelor este una nu tocmai pozitivă. Ar trebui mai multe piste, iar mersul pe bicicletă să fie promovat mai mult. Dacă ne uităm la alte țări, vedem numărul foarte mare de persoane care preferă bicicleta ca mijloc de transport, astfel nu se mai poluează aerul atât și se face și sport în același timp. La noi, e mai greu cu așa ceva. E mai greu să vorbești despre poluare când toată lumea își aruncă mucurile de la țigară pe stradă, în oraș sau în afara lui.
Ce e de făcut?
Ca cetățean al Aradului care merge cu bicicleta aproape zilnic, cred că una dintre soluții este amendarea mașinilor parcate pe pistele de biciclete. Acest lucru a fost efectuat în trecut de către polițiști, dar fără succes se pare. Poate dacă se măresc amenzile sau se ridică mașinile, șoferii se vor gândi de două ori înainte de a parca în locuri nepermise. Conform Primăriei, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Circulaţie pe Drumuri Publice şi Parcări au trecut la sancţionarea conducătorilor auto care blochează pistele de biciclete. Conform Codului Rutier, șoferii care blochează pistele sunt sancționați cu două puncte amendă, în cuantum de 290 lei, la care se adaugă şi două puncte penalizare. Se pare că șoferii arădeni preferă să fie amendați decât să nu parcheze în acele locuri, că doar nu vor parca mai departe dacă în fața piestei au ei treabă. Bun de menționat ar fi faptul că pistele au fost acoperite de mașinile parcate chiar în fața sediului Poliției Locale, deci legea nu îi interesează pe nimeni.
Trotuar sau pistă?
Pentru mine, personal, trotuarul a fost, este și va fi prima alegere. Chiar dacă există pistă pe distața unde trebuie să ajung, dacă trotuarul nu este prea aglomerat, întotdeauna voi alege trotuarul. De ce? Pentru că e mai sigur. Chiar dacă poate merg mai încet, măcar știu că nu se bagă o mașină în mine când schimbă benzile.
135 de kilometri, aflați în garanție
Aradul are în acest moment piste de biciclete pe o lungime de aproximativ 135 kilometri, construite prin două programe: unul în valoare de șase milioane de euro, cu finanțare europeană și unul în valoare de 5,4 milioane de lei, cu finanțare locală. Conform Primăriei Municipiului Arad, aceste piste se află în ga­- ranție până în 2020, deci orice fel de defecţiuni ce apar vor fi remediate pe cheltuiala constructorului.
Sfatul meu, la finalul acestei relatări, este să folosiți bicicletele, dar să fiți extrem de atenți. Mersul pe bicicletă este sănătos, atât pentru om, cât și pentru natură.

  • Stelian Popescu spune:

    Material redistribuit pe Facebook de către mine.Sunt întru totul de acord cu cele arătate în articol.Autoritățile locale să ia de urgență măsuri pentru a proteja viețile celor din ce mai mulți care aleg bicicleta ca mijloc de transport sau pentru recreere,sport etc. Cred că lipsa de educație,ignorarea legilor lipsa respectului reciproc între participanții la traficul rutier, stau la baza tuturor relelor.Să încercăm toți să schimbăm lucrurile spre mai bine.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției