Considerând o totală indiferență a Guvernului României față de educație și problemele existente în sistemul de învățământ, acutizate în ultima perioadă de timp, sindicaliștii din învățământul arădean, membri ai Sindicatului Democratic din Învăţământ Arad,  au hotărât să înceapă protestele prin pichetarea Institu­ției Prefectului Județului Arad, în semn de nemulțumire față de modul în care decidenții politici au înțeles să rezolve problemele din educație. Peste 120 de angajaţi ai unităţilor de învăţământ s-au strâns ieri în faţa Prefecturii, manifestându-şi nemulţumirea faţă de:  1. Subfinanţarea educaţiei. „În momentul de față România este codașa Europei în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației. În timp ce media în U.E. în ceea ce privește finanțarea învățământului este de aproximativ 5,2% din P.I.B., în România acesta este în jur de 4%, iar consecințele se văd. Prevederile legale privind finanțarea educației, în ultimii  27 de ani, nu au fost respectate niciodată. În Legea Educației Naționale nr. 1 /2011, lege încă în vigoare, se prevede alocarea a 6 % din PIB“, susţine Dănuţ Ieneşescu, liderul SDI Arad.
2. Poziționarea funcțiilor didactice în grilele Legii salarizării. Coeficientul maxim la care poate ajunge un profesor care are o vechime de peste 25 de ani în învățământ este de 2,76, pe o scară ierarhică de la 1 la 12. În momentul actual ne poziționăm între treptele 10 si 11, în ultima treime a grilei de salarizare. Consecința directă a poziționării în treimea inferioară a grilei de salarizare va fi neatragerea tinerilor performanți către cariera didactică și prăbușirea definitivă a calității actului instructiv-educativ. Salariile în invățământ sunt la această oră intre 1440 lei pentru un profesor debutant si 2770 lei pentru un profesor cu peste 40 de ani vechime în muncă.
3. Tergiversarea elaborării proiectului unei noi legi a educației. Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, o lege așteptată cu interes de către elevi, cadre didactice și părinți, este o nouă lege a educației naționale. Un act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România. Legea Educației Naționale a fost modificată prin peste 80 de ordonanțe, rezultând un adevărat haos în aplicarea acesteia.
4. Programele şcolare învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin pe practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora.
5. Calculul incorect al sporurilor. Deși conform H.G. nr/. 38/2017 salariile de bază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporurilor și indemnizațiilor nu se face la salariile de bază majorate de la 1 ianuarie 2017, ci aceste sporuri și indemnizații sunt calculate prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic.
6. Necuprinderea, în Legea bugetului de stat pentru anul 2017, a sumelor necesare pentru plata sentinţelor judecătoreşti.
7. Cuantumul pensiilor celor care au lucrat în învățământ. Pensionarii care au lucrat în sistemul de educaţie au în acest moment pensii de mizerie, situate în jurul sumei de 1.000 de lei, asta în timp ce sunt pensionari proveniți din domenii „strategice”, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii „speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl „recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei.
8. Alte nemulțumiri – inexistența unui statut distinct pentru personalul din învățământ, precum și a unui nomenclator al bolilor profesionale din sectorul învățământ.
La toate aceste nemulțumiri se adaugă nerespectarea programului de guvernare privind acordarea voucherelor de vacanță şi respectarea promisiunilor pentru creșterile salariale din educație. „Atragem atenția Guvernului României prin acțiunea noastră că nerezolvarea problemelor grave din sistemul de învățământ generează stări de tensiune în rândul colegilor noștri, ceea ce ar putea conduce la alte forme de protest cu efecte nedorite asupra întregii societăți“, ameninţă Ieneşescu.

Recomandările redacției