Prin anul 1962,  prin clasa a III-a primară, tovarăşul învăţător ne-a pus să memorăm o poezie din cartea de Citire, poezie din care reieşea cât de bine se înţeleg naţionalităţile conlocuitoare în Republica Populară Română. Era pe vremea regiunilor. Cel mai bine se vedea această înfrăţire etnică în Regiunea Autonomă Maghiară, unde trăiau fericiţi şi înlănţuiţi în dragoste fraternă românaşi, unguraşi şi nemţişori. Nu mai ştiu decât primele versuri din acea poezie. Iată-le: „Petre, Otto şi cu Feri/Se-ntâlnesc în miezul verii/Într-o tabără la mare/Zece ani au fiecare…“ Cu profundă ruşine mărturisesc că nu mai ţin minte autorul acestor angajante versuri! Dar vine din zona lui Dan Deşliu, Otilia Cazimir sau Victor Tulbure.

În prezent nu se mai pun în manualele şcolare poezii despre pacea dintre etnii. Acum apar reviste şi personalităţi extremiste, care în versuri sau în proză se înjură reciproc şi la vedere, bălăcărindu-şi unii altora tradiţiile, istoria, originile. Acum, Petre se înjură atât cu Otto cât şi cu Feri. Acesta, la fel: se înjură atât cu Petre cât şi cu Otto! Ca-n permutările algebrice: fiecare cu fiecare luate de n ori. Aţâţaţi de liderii de opinie.

N-au trecut decât câteva zeci de ore de când ungurii de pretutindeni şi-au sărbătorit ziua.   Drapele, însemne, slogane, urlături… În loc ca liderii să-i calmeze, să-i tempereze, i-au aţâţat unii contra altora.

Ca niciodată, vocile lui Vadim şi a lui Funar au tăcut sau s-au distribuit în surdină. În schimb, s-a auzit clar şi răspicat vocea europarlamentarului-preot Laszlo Tokes. Care este nimeni altul decât reprezentantul României în Uniunea Europeană. Ei bine, acest diavol în sutană, prin vocea sa de descreierat face nişte afirmaţii grave atât asupra românilor, cât şi a maghiarilor, pledând pentru dezmembrarea teritorială a României şi dând exemplu pozitiv acţiunea ruşilor de a împărţi Ucraina. Dacă Nesimţirea ar avea legitimaţie, atunci pe acea legitimaţie ar trebui lipită poza acestui înrăit popă ungur; care ar trebui expulzat nu în Ungaria (o ţară civilizată, europeană) ci în Insula Timbuktu, printre sălbatici. Şi-n plus, preşedintele Băsescu ar trebui să-i retragă urgent Ordinul „Steaua României“, ordin primit din motive şi merite  necunoscute nouă.

Noroc că ungurii, în acest an, nu s-au prea luat după lideri şi au sărbătorit ziua ungurimii civilizat, cu unele mici excepţii, de altfel normale în acţiunile populare de stradă.

Eu încă mai sper ca nepoţelul meu să apuce să recite cât mai curând posibil poezia aia, cu Petre, Otto şi cu Feri…

  • tifi spune:

    Varianta actuală şi politică e următoarea:
    Petre, Otto şi cu Feri,
    Au toţi vile-n Primăverii.
    S-au ajuns, sunt la Putere.
    N-au nici greţuri, nici durere!

    Şi la câte-o sărbătoare,
    Zic de coase şi topoare.
    Om pe om să se omoare,
    Pentr-a neamului onoare.

    Ba că nemţi, ba că maghiari.
    Ba că românii-s mai tari.
    Gândul lor însă-i aşa…
    Divide et Impera!

  • 64 spune:


    Si s la scoala silitori
    Cei mai buni din clasa lor

    A trecut vacanta verii
    Petre, Otto si cu Feri
    Au venit din nou la carte
    Fiecare n alta parte
    Dar cu gandul sunt alaturi
    … nu mai stiu.

  • marcovici miriam spune:

    mi-am adus aminte de copilaria mea de acum 65 de ani….tin minte poezia si nu-mi vine sa cred.
    continuare…
    dar cu gindul sunt alaturi
    de la iarna cu omaturi
    pin-la vara viitoare
    cind s-or regasi la soare
    3 vlastare-ntr-o tulpina
    in a patriei gradina.
    am fost in clasa 3a.exactacum65 de ani

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției