Plute și plutași

Astăzi pe greu încercatul Mississippi nu se mai aud goarnele plutașilor ce transportau lemn de la Târgu Mureș la Arad. Și nici micile focuri ce le încălzeau traiul necăjit  pe plutele ce transportau și 30 de metri steri de brad ori pin. S-au dus odată cu refacerea căii ferate și a șoselei afectate de război. Azi, la Mureș alias Mississippi, nu se mai gân­dește nimeni ca la o cale o transport. Nici măcar urmașii ignobili ai plutașilor de altădată, și anume cambuzierii hăituiți de Poliția Silvică pentru vina de a alimenta vecinii maghiari cu lemne pe care aceștia și le permit datorită sus onoratei crize să și le cumpere doar cu sacul. Pentru că, dacă nu ați știut, în țara aflată sub oblăduirea cântarului de la Nădlac și a lui Ghingis Han, sără­cia a ajuns la așa nivel încât o mașină de lemne se vinde în zece, pe saci, lumea permitându/și doar cât să bage odată pe centrală. Și nicidecum să ia o mașină întreagă pentru a acoperi din necesarul unei ierni. În schimb, în undele greu încercatului și colma­tatului Mississippi, pe care nimeni nu s-a mai hotărât să-l dragheze de la inițiativa unui politician din 1923, totul merge ca pe roate. Întru ruina care îl paște, și nu pentru pescari ori Doamne Ferește așa zișii ecologiști, care se fac că le pasă de el dacă accesează bani europeni pe așa zise fonduri de pescuit. Adică adevărate poligoane de tragere în tot ce înseamnă forță vie piscicolă. Unde se nimicește fără discernământ tot ce are coadă și solzi, de la alevini la somnii de altădată. De la șefii barajului din Mintia cărora nu le pasă de perioadele de depunere a icrelor, și lasă peștii să se nuntească pe iarbă, ca apoi să scadă în mod ,,dezinteresat” apa, la ucigașii ce folosesc ultrasunete ori ex­- ploziv. Iar asta nu este tot, un război fie împotriva oamenilor, fie contra nevinovatelor viețuitoare neputându-se purta fără arme de distrugere în masă. În acest caz tragic, bombele atomice fiind  în persoana vidanjerelor ce golesc gratuit din pristere fecalele onoraților potentați ai zilei circulă fără oprire nimicind prin otravă ce a mai rămas din faună. Căcaturi ce îmbolnăvesc și oameni, și pești. Plutașii de altădată ce duceau de la Târgu Mureș lemn ori sare și aveau viori cu goarnă ce ce răsunau pe un Mississippi neînveninat de poluare, sunt azi doar în amintirile unor cunoscători. Mai avem doar șpaga ce se dă în vămi și durerea de a fi român într-o țară care  demult nu mai este a noastră.