De o bună bucată de vreme PSD-ul cade din rău, în mai rău. După desemnarea lui Liviu Dragnea ca interimar în fruntea partidului, care are deja o condamnare în prima instanţă, în urma procesului legat de neregulile de la referendum, penalii din PSD care făcuseră un pas înapoi de pe prima treaptă de vizibilitate publică şi-au anunţat intenţia de a reveni la cârma filialelor partidului din teritoriu. Ultimul anunţ, în acest sens, a fost făcut de „amorezul” Nechita din târgul Ieşilor, cel care reuşise isprava de a folosi poliţia municipiului pe post de spion în patul amantei. Tot în această paradigmă pare să gândească şi Adrian Năstase, care nu ratează absolut nici un prilej de vizibilitate publică, deşi fostul premier a ispăşit nu una, ci chiar două condamnări penale, pentru fapte cât se poate de reprobabile. N-aş băga mâna în foc nici pentru Miron Mitrea sau pentru Relu Fenechiu, doi foşti miniştri la Transporturi aflaţi astăzi în spatele gratiilor, care probabil că visează la o posibilă revenire la masa plină de bucate a tristei noastre scene politice. Nici Elena Udrea nu face excepţie de la regulă, după cum nu fac excepţie nici primarii de municipii sau preşedinţii de consilii judeţene, care – aflaţi în diferite stadii de cercetare penală – nu visează decât la „clipa răzbunării”. La toţi cei condamnaţi – fie ei miniştri, prim-miniştri, lideri de partide politice, şefi de judeţe sau de municipii – n-am văzut nici un semn, cât de mic, de regret, nici o clipă de remuşcare şi nici un moment de ruşine pentru faptele comise. Deşi unii au fost prinşi furând cu sacul din banul public, sau percepând comisioane din toate lucrările publice scoase la licitaţie, aproape toţi au declarat că sunt „victime politice”, nu hoţomani de cea mai joasă speţă. Adrian Năstase, de exemplu, a fost eliberat condiţionat în două rânduri, fără ca măcar să-şi fi recunoscut vinovăţia. Dacă te uiţi pe posturile de televiziune aservite penalilor politici, constaţi că nu fărădelegile comise de către aceştia din urmă i-au adus în spatele gratiilor sau în vizorul procurorilor anti-corupţie, ci sunt „victimele” răzbunării DNA, CIA, SRI, Ambasadei SUA, Uniunii Europene şi a altor structuri ale „ocultei burgheze”, care încalcă grav suveranitatea patriei noastre şi se amestecă în treburile noastre interne, nelăsându-i pe aceşti hoţi ordinari să mai fure din avutul public. Peste tot auzi de milioane şi milioane de euro furaţi de la gura copiilor, de la căpătâiul bolnavilor sau din salariile şi pensiile de mizerie ale milioanelor de români „de rând” şi toţi fac apel la clemenţa justiţiei sau la uitarea noastră, a tuturor. Azi-mâine vin să ne ceară iarăşi votul, fără nici o urmă de ruşine. Există şi formaţiuni politice care au introdus în statutele lor, de dată mai recentă, prevederi împotriva celor certaţi cu legea. Le mai propunem ceva: să-i scoată de pe liste şi pe cei care au ajuns în politică fără a reprezenta nimic, din punct de vedere profesional, înainte de a fi aleşi. Politica, în sine, nu este o meserie. Acei mulţi „neica-nimeni” care au umplut astăzi parlamentul patriei sau care fac coadă pe la uşile puşcăriilor nu sunt politicieni, ci politruci. Schimbarea acestei paradigme cade, exclusiv, în sarcina partidelor politice, care vor avea responsabilitatea deplină în întocmirii listelor de candidaţi.

Recomandările redacției