De cele mai multe ori când cineva doreşte să devină arholog nu are în vedere paşii ce trebuie urmaţi în acest sens. Chiar şi în timpul studiilor toţi eram entuziasmaţi de ideea de aventură şi uitam că arheologia este de fapt o meserie ca oricare alta cu norme şi reglementări.
Având în vedere aceste lucruri, trebuie să precizez că îndeletnicirea de arheolog a fost de curând reglementată din punct de vedere legislativ. Din acest motiv, până la apariţia pachetului legislativ de la începutul anilor 2000 această profesiune a funcţionat într-o bună măsură pe baza cutumelor formate de-a lungul generaţiilor. Cu toate că structura legislativă regăsită în OMCC nr. 2072 din 03.07.2000 şi ordinul 2494 din 26.08.2010 este de bun augur, unele modificări ce privesc cu precădere accesul în Registrul Arheologilor trebuiesc întreprinse. Desigur suntem îndreptăţiţi să discutăm şi să criticăm, chiar să venim cu noi propuneri legislative, dar nu trebuie să pierdem din vedere că de bine, de rău profesiunea de arheolog în România este reglementată. Totodată doresc să punctez că sunt destule ţări care nu au nici acum un registru al arheologilor şi o situaţie clată privitoare la această profesie.
Aşadar, cine şi cum poate deveni arheolog în România?
Conform legislaţiei în vigoare primul pas în vederea înscrierii în Registrul Arheologilor este absolvirea studiilor de specialitate şi efectuarea unor stagii de pregătire pe şantiere arheologice. Ulterior, pentru a accede la categoriile de specialist şi expert, candidaţii trebuie să îmbine munca de teren cu cercetarea, reflectată prin studii ştiinţifice şi cărţi de specialitate.
Până aici toate bune şi frumoase, dar la o simplă consultare a Registrului Arheologilor oricine poate observa cu surprindere că o parte dintre cei acreditaţi ca arheologi au cu totul alte ocupaţii. Astfel, printre cei îndreptăţiţi legal să profeseze această meserie se numără şi învăţători, restauratori, conservatori, laboranţi, operatori de date, arhivişti, bibliotecari, administratori financiari, poliţişti, ori antrenori de fitness. Din acest motiv consider că normele de atestate ar trebui modificate astfel încât aceste anomalii să nu mai poată fi posibile. Poate cea mai la îndemână metodă ar fi introducerea unei stagiaturi obligatorii, ori candidatul să facă dovada că în fişa postului are atribuţiuni de arheolog.
Un ultim aspect ce se cuvine să-l pun în discuţie este raportul numeric dintre debutanţi, specialişti şi experţi. În acest sens trebuie menţionat că o funcţionare coerentă a oricărei profesii este asigurată de o mare masă de debutanţi din care ulterior se cern specialiştii şi experţii. Contrar principiului expus, din cei 885 de arheologi acreditaţi de Ministerul Culturii 309 sunt debutanţi, 243 sunt specialişti, iar 333 sunt experţi.
Cu toate că arheologia este considerată îndeobşte o îndeletnicire boemă, doritorii trebuie să aibe în vedere că aceasta este reglementată de un set de norme în care sunt precizate foarte strict atât atribuţinunile, cât şi răspunderile fiecăruia.
Victor Sava
