Profesorii solicită o creştere salarială de 33% până în anul 2017

0
124

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERAProfesorii arădeni se plâng de faptul că în timp ce în ţările membre ale Uniunii Europene se alocă, în medie 5,2% din PIB pentru finanţarea învăţământului, România nu a alocat nici jumătate din media europeană pentru acest sector. Aşa cum rezultă şi din execuţiile bugetare în ultimii 24 de ani, învăţământul românesc a fost în permanenţă subfinanţat, procentul din PIB alocat învăţământului în anii 2000 fiind între 3-4%, iar roadele acestei politici iresponsabile sunt culese acum. „Deşi Legea Educaţiei Naţionale, ca şi predecesoarea sa – Legea Învăţământului, instituie caracterul de prioritate naţională a învăţământului şi prevede alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale a minimum 5%, intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost amânată an de an, şi prin Legea bugetului de stat pentru anul 2014 s-a acordat 3,2% din PIB. Efectele insuficientei alocări de fonduri pentru educaţie sunt tot mai vizibile şi fără bani se poate face doar o pseudo-reformă, iar învăţământul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a oferi şanse egale tuturor copiilor şi pentru a putea limita efectele sărăciei, prin condiţii mai bune de studiu, prin acordarea unor facilităţi care să compenseze inegalităţile și să limiteze, în mod real, analfabetismul şi tendinţa de abandon şcolar care duc inevitabil la marginalizare socială, la creşterea numărului celor care nu se pot integra pe piaţa muncii“, ne-a declarat prof. Dănuţ Ieneşescu, liderul Sindicatului Democratic din Învăţământ Arad.

Profesorii văd ca soluţie pentru rezolvarea crizei din învăţământ aplicarea prevederilor art.8 din Legea nr.1/2011 conform căruia „Pentru finanțarea educației naționale se alocă din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv“.

Constrângerile impuse de organismele internaționale în ceea ce privește cheltuielile de personal din domeniul public și creșterea masivă a numărului de angajați din administrația locală și centrală au fost cauze care au condus la reducerea cheltuielilor de personal din învăţământ. Așa s-a ajuns ca, prin legile de salarizare, personalul din învăţământ să se regăsească pe pozițiile inferioare ale grilei, ceea ce a condus la degradarea alarmantă a statutului social al personalului din învăţământ, categoria socio – profesională în care marea majoritate a salariaților au studii superioare.

Salariul mediu orar din sistemul de educație este de 13 lei brut (2,92 euro) și 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant câștigă 7,08 lei pe oră brut (1,59 euro) , iar un profesor cu gradul I și o vechime de 25 de ani câștigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro) și 9,73 lei net (2,18 euro). Cu alte cuvinte, un profesor în România câștigă într-o lună cam tot atât cât câștigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau cât unul din Polonia în 14 ore!

În momentul de față, câștigurile salariale sunt în administrație cu 50% mai mari decât cele din învățământ, în condițiile în care învățământul este sectorul de activitate cu cel mai mare număr de salariați cu studii superioare.

„Având în vedere că, din reducerea, în medie, cu 40% a veniturilor salariale ale personalului din învăţământ în anul 2010, s-a recuperat 20% (o indexare de 25% aplicată la salariile de bază diminuate cu 25% înseamnă recuperarea a 95% din salariile de bază), iar inflația, neacoperită prin indexare în acești ani, a fost de aproape 10%. În aceste condiții, veniturile salariale ale personalului din învățământ, ar trebui să fie mai mari cu aproximativ 30%, pentru a se ajunge la puterea de cumpărare din anul 2009. Nu se poate vorbi de un învăţământ de calitate, fără o resursă umană motivată financiar“, consideră Ieneşescu.

Sindicatele solicită modificarea salarizării personalului didactic de predare și didactic auxiliar, astfel încât într-un interval de trei ani (în perioada 2015 -2017) să se asigure o creștere graduală anuală, cu 10%, a salariilor acestor categorii de personal. În acest fel, se va asigura creșterea salariilor personalului didactic cu 33% până în anul 2017.

Totodată profesorii consideră că este necesară salarizarea diferenţiată a personalului didactic, principalul criteriu care să stea la baza acestui sistem fiind cel al progresului şcolar al beneficiarilor direcți ai învățământului preuniversitar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.