AvramProprietarul unei pescării din satul Fiscut, comuna Şagu, se judecă de patru ani cu Primăria, pentru o suprafaţă de 0,96 hectare de teren. Nicolae Teodor Avram susţine că terenul respectiv i-a fost acordat după Revoluţie, însă în 2008, reprezentanţii Primăriei au decis să-i dea pământul în altă parte. Problema este, susţine bărbatul, că suprafaţa de 0,96 hectare face parte dintr-o baltă, pe care acesta a transformat-o în pescărie, investind sume importante de bani. Cum era de aşteptat, Avram s-a adresat instanţei, dar în timp ce procesul era pe rol, Primăria a reuşit să obţină un titlu de proprietate care printre alte terenuri se referea şi la parcela aflată în litigiu. Astfel Judecătoria Arad a dat o sentinţă care nu i-a fost tocmai favorabilă petentului.
„În 1991 am depus cerere la Primăria Şagu pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din localitatea Fiscut, moştenite de mine şi fraţii mei, ca singuri moştenitori ai bunicilor şi tatălui meu, în baza Legii 18/1991. Suprafaţa de teren cerută a fost reconstituită cu CF-uri ale vechilor amplasamente. Comisia locală de fond funciar a hotărât să se reconstituie proprietăţile, nu pe vechile amplasamente, ci în alte sole stabilite de ei. Pe baza adeverinţei de punere în posesie, s-au emis două titluri de proprietate, nr.41.369, emis la 15.03.1996 şi nr. 129.089 emis la data de 10.03.2000. În 2002, am solicitat Primăriei Şagu, scoaterea la licitaţie a terenului       limitrof terenului pe care aveam titlul meu de proprietate, inclusiv păşunii de lângă terenul meu. În baza licitaţiei din 17.06.2002, SC Ferma lui Laiu SRL, al cărui acţionar principal sunt, a câştigat licitaţia şi s-a întocmit un contract de închiriere, numărul 791/23.07.2002, pe zece ani. Motivul închirierii pe zece ani a fost că acel teren nu a fost înscris în CF, pentru a putea fi concesionat şi obiectul contractului este teren de trei hectare în Firiteaz, pentru scopul pentru care a fost licitat, în speţă agroturism”, îşi începe bărbatul povestea.
Altă parcelă
În 2008, lucrurile au luat o turnură neaşteptată. Avram susţine că a depus o cerere la Primăria Şagu pentru elibe­rare unei adeverinţei de proprietate conform titlurilor de proprietate pe care le-a anexat, pentru a-şi înscrie tere­nurile în Cartea Funciară.
„Răspunsul Comisiei locale de fond funciar a fost că din titlul de proprietate 129.089, pentru parcela de 1,5 hectare aflată în tarlaua 197, adică parcela 1349/7/2 îmi va fi reconstituit dreptul de proprie­tate în altă tarla. Fără motiv. Eu am folosit parcela aceasta din 1991, mai puţin suprafaţa de 0.96 hectare, acoperită de apă. De menţionat că în cadastru terenul nu apare ca fiind acoperit cu apă.  Primăria Şagu a închiriat luciul de apă, în 1992, unui cetăţean din Firiteaz, cu toate că eu aveam titlu de proprietate pe 0,96 hectare. Eu am folosit luciul de apă începând cu anul 2002, după ce am închiriat pă­şunea. Eu am 0,96 hectare de sub luciul de apă, balta având în total 3,896 hectare. În 2000 am luat la licitaţie diferenţa”, a continuat Nicolae Teodor Avram.
Bărbatul recunoaşte că acel contract de închiriere semnat în 2002 nu ar mai fi trebuit să producă efecte în 2013, însă a ţinut să precizeze că firma sa se află în reorganizare, astfel încât, pentru moment nu îşi pierde drepturile asupra terenului închiriat.
Investiţii de 120.000 de euro
În continuare, Avram spune că nu a acceptat să primească un alt teren în locul celui obţinut imediat după revoluţie, în condiţiile în care, între 2002 şi 2008 a investit atât el, în nume personal, cât şi firma pe care o deţine, aproximativ 120.000 de euro, fiind făcute diferite amenajări şi construcţii, lucru despre care spune că a fost acceptat tacit de Primăria Şagu.
„Ca urmare a faptului că am refuzat repunerea în altă tarla, am deschis o acţiune în instanţă la Judecătoria Arad, în 2008, având dosarul cu numărul 6.433/55/2008. Acest dosar s-a judecat pe parcursul a patru ani, finalizându-se în 20 martie 2012. Deşi în cele trei expertize comandate de către mine, de Primărie şi Judecătoria Arad, mi se dădea dreptate, Primăria Şagu a cerut o contraexpertiză, la care Judecătoria Arad a numit o comisie de trei experţi, care analizând situaţia de pe teren au dat o decizie tot în favoarea mea. În 2009, Primăria Şagu, printr-un fals grosolan, a obţinut un titlu de proprietate cu numărul 158.419, din 7.07.2009, prin care duce în eroare completul de judecată. Din cauza acestui titlu de proprietate, instanţa hotăreşte că îmi admite  plângerea şi îmi res­pinge parţial cererea cu privire la suprafaţa de 0,96 hectare, care se află în parcela 197/7/2 şi în parcela 1348, motivând că nu mai există teren, deoarece acolo există un CF, iar Primăria Şagu apare ca fiind proprietar. Instanţa motivează că acest titlu din 2009 nu a fost contestat de către mine. Nu aveam cum să-l contest, deoarece am aflat de existenţa lui, la pronunţarea sentinţei. Pe cale de consecinţă, am făcut recurs, care mi-a fost respins”, mai spune proprie­tarul pescăriei.
Titlul Primăriei a fost anulat
Avram nu s-a dat însă bătut şi a deschis un nou proces, cerând anularea titlului de proprietate obţinut de Primăria Şagu. Instanţa îi dă în cele din urmă câştig de cauză, în motivare arătându-se că Avram nu a obţinut câştig de cauză în primul proces tocmai din cauza acestui titlu, cu toate că expertiza i-a fost favorabilă. Mai mult, judecătorul arată că titlul cu pricina a fost eliberat cu toate că nu au fost respectate toate condiţiile impuse de lege.
„În momentul comunicării sentinţei la Primărie, autorităţile locale m-au somat cu o adresă să mă prezint în cinci zile la Primărie, pentru executarea Sentinţei 2837/ 20 martie 2012, pronunţată în dosarul 6.433.  M-am prezentat la Primăria Şagu, împreună cu avocatul meu. Mi s-a cerut să semnez procesul verbal de punere în posesie în noua tarla. După lungi negocieri şi tratative, am obţinut o declaraţie de amânare a executării sentinţei, până la finalizarea celui de al doilea litigiu. Să ştiţi că din cauza acestor procese am pierdut un proiect european de 400.000 de euro pentru care aveam şanse 100% de reuşită. Nu l-am putut accesa, pentru că nu aveam CF-ul. Mi-au distrus toată afacerea. Aveam abonamente cu sindicatele, acum cei de acolo nu mai fac abonamente  pentru că ştiu că Primăria îmi ia balta. Aveam contracte şi cu pescarii. Pe mulţi i-am pierdut. M-am ţinut de toate promisiunile din contract. Am făcut drum, chiar şi pe terenul meu. Am vrut să construiesc cabane. Am făcut şi plantaţii de pomi. Ce  să fac?  Să îi tai? Sunt obstrucţionat. E sabotaj pe faţă”, a încheiat Avram.
Primăria a făcut recurs
Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin că dreptatea este de partea lor. Primarul Emilia Brăneţ ne-a declarat că Nicolae Teodor Avram nu a putut fi pus în posesia unei suprafeţe de teren aflată sub apă, astfel încât nu ar avea niciun drept atunci când cere un anumit amplasament pentru suprafaţa aflată în litigiu. „Domnul are un contract de închiriere pentru luciul de apă. Contractul a expirat în 2012. Acum sunt tot felul de practici pentru a te eschiva de la a respecta nişte condiţii legale. De cinci ani nu a mai plătit chiria pe baltă”, a spus Emilia Brăneţ, referindu-se la faptul că firma lui Avram a intrat în reorganizare.
„Nu ştiu cine l-ar fi putut pune în posesie pe domnul Avram în apă.  Balta există din 1978, de când lucrez eu la Primărie. În 2008, a constatat că îi lipseşte o anumită suprafaţă, ca urmare a faptului că măsurătorile au fost făcute cu aparate de precizie, iar în 1991 se făceau cu ruleta şi cu pasul. Trebuie să ştiţi că i-am făcut o ofertă domnului Avram, pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa lipsă, ofertă refuzată de dumnealui. Primăria a făcut reconstituirea dreptului de proprie­tate asupra păşunii comunale, deci asupra unui teren neagricol. Nu este vorba strict despre terenul de care vorbeşte domnul Avram. Primăria şi-a intabulat 78 de hectare. După ce instanţa a anulat titlul de proprietate am făcut recurs”, a mai spus primarul.

  • SYL spune:

    Eu cred ca este ilegal sa incasezi bani de la pescari si sa nu dai bon pe contravaloarea sumei platite dar respectivul domn crede ca este in tara lui si nu trebuie sa faca asta.
    In plus la ce trebuie sa dea bilete cand nici macar nu stie sa isi atraga clientii ba mai mult si pe aia care ii are pe balta ii injura si ii ameninta ca doar el este atotputernic.
    Personal am avut parte de asemenea evenimente neplacute cu respectivul domn si cred ca autoritatile locale si cele judetene ar trebui sa ii dea o lectie acelui domn pentru acest comportament fate de pescarii care ii asigura acestuia traiul zilnic.
    In plus balta de la Firiteaz ete o balta vestita printre pescari sportivi si amatori si nu ar trebui tratata cu indiferenta asa cum o face respectivul care se crede „PROPRIETAR”
    Sper ca pe viitor sa revin cu placere la aceasta balta dar pana cand banii pe care ii platesc pentru o zi de pescuit ajung in buzunarul acestui individ NICI O SANSA
    O zi buna tututror si cum spunem noi pescarii FIR INTINS

  • Razvan spune:

    Acest patron e defapt un betiv neserios care pur si simplu isi bate joc de clientii sai. Un tupeist care se gandeste doar la profit. Niciodata nu mi-a inmanat un bon si am fost de nenumarate ori. Pacat de balta aia, pacat ca o administreaza un asa om. Auzi ca a investit peste 120.000 de euro in balta… unde sub pamant sau unde ca nu se vede nimic, in fine alte minciuni tipice distinsului patron. Merita pe deplin sa o piarda. PRIMARIA DIN SAG NU VA LASA-TI SI DATI-L AFARA! Succes

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției