Ratele la bănci sunt din ce în ce mai greu de plătit
Conform unui studiu realizat de BNR, cu privire la comportamentul financiar al populaţiei, arădenii aveau în luna februarie, credite restante de 539 milioane de lei, din care 237,9 milioane reprezintă restanţele la creditele în lei şi 302 milioane de lei, echivalentul restanţelor la creditele în valută. Asta, în condiţiile în care în ianuarie totalul restanţelor se ridica la 534,7 milioane de lei, în februarie 2013, restanţele totalizau 515,3 milioane de lei, iar în februarie 2012, înainte de căderea Guvernului Ungureanu, arădenii aveau credite restante de 443,6 milioane de lei. Datele furnizate de BNR sunt bazate pe informaţiile furnizate de bănci persoane juridice române, de sucursalele băncilor străine în România, de băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ şi de Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP.
„Una dintre cele mai anti-concurențiale piețe”
De altfel, despre creşterea alarmantă a restanţelor a vorbit şi deputatul Andreea Paul, care a vizitat recent Aradul. „Românii plătesc dobânzi mult mai mari decât europenii. De pildă, dobânda este de două ori mai mare în România decât în Austria. Pentru un credit de 5.000 euro contractat pe o perioadă de trei ani, rata medie a dobânzii este de circa 5,6% în Austria și de aproximativ 12% în România. În aceste condiții, nu este de mirare că românii își plătesc tot mai greu datoriile la bănci. Rata restanțelor la credite a atins un nou record la sfârșitul lunii februarie din acest an în România. Creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile reprezintă 22,5% din totalul creditelor din sistemul bancar, în creștere cu 3,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Așadar, aproape un sfert din totalul creditelor înregistrează restanțe. Grav este că ponderea acestora este în continuă creștere: sub guvernarea USL (PSD și PNL), restanțele s-au majorat cu aproape 35%”, susţine Andreea Paul, prin intermediul unui comunicat de presă. Aceasta susţine că, România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune, mult peste următoarele clasate, Ungaria și Bulgaria, conform FMI şi dă vina pentru toate acestea pe creşterea şomajului, pe cele 35 de taxe noi şi pe impozitele care au fost majorate. „Soluția Guvernului Ponta? Niciuna. Pardon, încă o taxă. Este prea ocupat de pregătirea campaniei electorale. Nu îl interesează soarta românilor și a firmelor. În ultimul raport al Consiliului Concurenței (aici), sectorul bancar românesc reprezintă una dintre cele mai anti-concurențiale piețe, alături de producerea și comercializarea gazelor naturale, serviciile notariale conexe tranzacţiilor imobiliare și producţia şi comercializarea cimentului”, se mai arată în comunicat.
Un proiect de lege pentru a apăra clauzele abuzive
Deşi clienţii băncilor reuşesc să-şi plătească din ce în ce mai greu datoriile, din cauza situaţiei economice, iar băncile impun tot felul de clauze abuzive, care până acum au fost sancţionate de instanţele de judecată, în loc să vină în sprijinul persoanelor fizice, parlamentarii au iniţiat un proiect de lege menit să favorizeze instituţiile bancare. Proiectul a trecut deja de Senat. Potrivit unei prevederi, banca va putea fi obligată să elimine clauzele abuzive doar din contractele pe care le va încheia în viitor şi nu din contractele aflate în vigoare în timpul procesului. Mai mult, clauzele referitoare la preţ nu vor mai putea fi eliminate din contractele de credit, ci doar modificate şi transpuse într-un limbaj mai uşor de înţeles. O altă prevedere menită să încurajeze comportamentul abuziv al băncilor este că doar preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor va putea să sesizeze instanţa cu privire la existenţa clauzelor abuzive, nu şi împuterniciţii acestuia, cum se întâmplă în momentul de faţă, iar instanţa competentă să soluţioneze plângerea se va afla la Bucureşti.
