Inspectoratul Şcolar Judeţean a publicat rezultatele sesiunii de vară a examenului de bacalaureat în liceele judeţului, rezuiltate care pot fi contestate de cei nemulţumiţi de notele obţinute. Indiferent de contestaţii şi de rezultatele reevaluării lucrărilor pentru care se vor contesta notele, este puţin probabil ca modificările actualei statistici să se modifice sensibil.
Conform documentului publicat de ISJ, la acest examen al maturi­tăţii s-au înscris 3.058 de absolvenţi ai celor 34 de licee, zece colegii şi un seminar din judeţ. Dintre aceştia, 2.860 s-au prezentat la examen, 15 nu s-au prezentat, iar trei au fost eliminaţi pentru diferite abateri.
Au trecut cu bine peste acest examen 1.722 de absolvenţi ai clasei a XII-a, procentul de promovabilitate fiind de 60,21% (calculat la numărul celor prezenţi la examen).
La o privire aruncată în fugă pe „oglinda” publicată de ISJ se vede că din  de înscrişi, nici un absolvent nu a reuşit performanţa maximă, deci nu avem în acest an nici un baca­laureat decar. Se mai poate observa cu uşurinţă o stratificare normală a numărului de absolvenţi pe medii. Astfel, numărul cel mai mare al ce­lor care au luat bacul, adică stratul principal, este al celor cu mediile cuprinse între 6 şi 6,99: 496. Cu medii între 7 şi 7,99 au trecut de examen 473 de absolvenţi, alţi 481 „venind” cu medii între 8 şi 8,99. Medii între 9 şi 9,99 au obţinut 272 de absolvenţi, iar media maximă nu a fost reuşită de nimeni.
Pe instituţii de învăţământ, cel mai mare procentaj de promovabilitate l-au reuşit absolvenţii Colegiului Naţional „Moise Nicoară” – 98,13%, urmat de Colegiul Naţional „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” – 97,60%, şi de Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici” – 96,23%. La polul opus, două licee au reuşit performanţa de a nu avea nici un promovat al bacalaureatului: Liceul Special „Sfânta Maria” şi Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret”.
Privind aceeaşi „oglindă”, ar trebui să genereze îngrijorare şi să provoace măsuri constatarea că în 25 de instituţii de învăţământ postuniversitar ale judeţului promo­vabilitatea este la jumătate din numărul absolvenţilor (un caz), sau sub această limită (24 de cazuri). Şi mai multă îngrijorare ar trebui să provoace faptul că aceste 25 de licee sau colegii sunt în masă instuituţii de învăţământ tehnologic sau tehnic, deci şcoli care, măcar teoretic, pregătesc viitorii meseriaşi, fiindcă este greu de crezut că dintre cei care au trecut de bacalaureat cu medii între 6 şi 8 se vor extrage masiv viitoarele elite tehnice româneşti.
Pe ansamblu, această sesiune marchează o mai pronunţată intrare în normalitate, în sensul că examenul de bacalaureat – de maturitate, pare a redeveni ceea ce trebuie să fie cu adevărat: trierea majoră a valorilor care vor pleca spre universităţi pentru a deveni vârfuri în domeniile în care vor studia, adică elita României viitoare.

Recomandările redacției