Românisme…

După ce i-a ţinut captivi pe mi­lioane de români în faţa televizoarelor, iar cu voturile acestora şi-a propulsat partidul în Parlamentul României, Dan Diaconescu a ajuns să fie cooptat înclusiv în actul guvernării patriei noastre mioritice. Un parcurs politic absolut firesc pentru „evoluţia” scenei politice autohtone din ultimii ani, iar viitorul care se întrevede pare încă şi mai străveziu din acest punct de vedere. Pe partea dreaptă şi pe cea stângă a eşichierului politic românesc se conturează două mega-alianţe electorale, care ar avea rolul să uşureze din efortul de gândire al alegătorului român. Toate bune şi frumoase, numai că cei doi candidaţi pentru înalta funcţie de preşedinte de stat încă nu se cunosc. În ultimele luni, Depar­tamentul Naţional Anticorupţie funcţionează cu motoarele în plin. Cred că nu este săptămână fără vreo arestare mai mult, sau mai puţin spectaculoasă, iar televiziunile de ştiri îşi deschid jurnalele aproape în exclusivitate cu dube, cătuşe şi cu mascaţi.
De cealaltă parte, Parlamentul României se încăpăţânează să nu voteze nicio solicitare a procurorilor pentru ridicarea imunităţii ale­şilor prinşi cu ocaua mică, astfel că fiecare hoţ nu visează altceva de­cât să se facă parlamentar. Dintre cei patruzeci şi ceva de preşedinţi de consilii judeţene, câţi numără patria noastră, un sfert sunt fie arestaţi, fie popriţi sub control judiciar. Şpaga a ajuns să fie cântată până şi în manele, iar jaful codrilor seculari face demult obiectul „brâ­ului pădurarilor”. Carnea alterată din marile magazine este dovedită tocmai de către Serviciul Român de Informaţii, în vreme ce medicii veterinari plătiţi să verifice acest lucru parafează adeverinţe de conformitate. Terasele sunt pline de dimineaţa, până seara, iar randamentul şcolar a scăzut la cote greu de anticipat în urmă cu două de­cenii. Involuăm, nu evoluăm, iar acest trend ar trebui să ne pună pe griji. Ne lipseşte o strategie pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte dezvoltarea ţării, iar regionalizarea sau descentralizarea s-au dovedit a fi proiecte mult prea înalte pentru actuala generaţie de politicieni. Singurele structuri de la care mai putem aştepta îndreptarea patriei sunt Justiţia, DNA, SRI, ANI şi SIE, iar aceste structuri nu pot funcţiona fără garanţii externe, care să le ferească de bocancii politrucilor de pe malurile Dâmboviţei. Adică de acele „dedesubturi” ale minţii, pe care le mai numim uneori şi „românisme”…