Cu toate că terminaţia de 13 îl dădea drept unul plin de ghinion, pentru consumatorul de licori tradiţionale anul aces­ta s-a dovedit a fi unul de referinţă. De asemenea, un mare noroc au avut şi cazangiii care în ciuda faptului că au fost călcaţi de zapciii fiscului pentru a le contoriza căl­dările, n-au avut parte de controale la sânge, anul acesta find ultimul ,,liniştit” îna­inte de ferocea vămuire a băuturilor alcoolice tradiţionale.
În casa românului apa sfinţită a popii şi răchia e necesară fie la bine fie la rău, iar gospodarii au făcut mereu tot ce le-a stat în fire ca să nu ducă lipsă de licoarea magică.
Pe vremea regretatului dictator miliţia umbla după căldările de vinars mai abitir ca după infractori. În general le repera după miros ori pârele ţiganilor căldărari, care după ce vindeau cazanul gospodarului îl turnau la organe pentru a fi lăsaţi să- şi cumpere aur la negru. Nu ştiu dacă torţionarii de serviciu Vişinescu şi Ficior şi-or fi băgat coada şi pe acolo, dar au fost oameni care au preferat să-şi dea obştescul sfârşit în beciurile anchetatorilor decât să spună pe ce deal au ascuns cazanul de fiert ţuica. În numele martirajului acelor oameni vă cer OPRIŢI impozitarea abe­rantă a ţuicii! Oameni buni, consumatori şi producători, nu vă lăsaţi intimidaţi! Ce dacă vin zapciii după uiumul cuvenit Sta­tului?! La fiecare căldare ar trebui să se găsească vreo doi-trei vlăjgani cu nasul roşu care să- i ia de brăcinar ca pe Lordul John şi să-i zvârle-n balta cu borhot, ca să-i sature de umblat după bani nemunciţi. La muncă nu la întins mâna, becherilor!
Mă tem ca la fel ca atunci să fie afectată calitatea licorii. Pe vremuri, ca să scape de contorizare bieţii oameni erau nevoiţi să fiarbă două căldări în loc de una, ,,focărind” excesiv, lucru ce face băutura mai seacă şi acră. Şi pe ce dealuri ne mai putem haiducii în ziua de azi când degeaba te îmbeţi cu pădurarul curios dar te vede cu drona ori satelitul?! Este cât se poate de clar că pe viitor ne aşteaptă vremuri grele.
De Sfintele Sărbători vom bea poşircă cu iz de prună chimică, din aia de care abundă pe rafturile supermarketurilor trasă-n ţiplă cu ştaif şi pretenţie de ,,băutură tradiţională” iar cei mai bătrâni se vor gândi cu nostalgie la gustul din spa­tele etichetei ce-a adus nemurirea fuduliilor lui Dobrin. Aia a fost oricum mai naturală decât ce produ­sele ,,bio” cu care ne ispitesc samsari îmbră­caţi în ţărani cu ocazia târgurilor tra­di­ţionale.
Părerea mea este că în acest an s-a evitat o răscoală dar în viitor maleficul sistem care ne va reîntoarce în întunecatul Ev ceauşist se va implementa fără nici o problemă. Oamenii vor avea puţin de fiert deoarece nu în fiecare an este producţie record aşa că nu vor da atenţie şurubului ce va începe să-i strângă. Iar când se vor trezi din dulcea toropeală, va fi prea târziu. Statul ăsta escroc e blând până-ţi pune zăbala, după care nu vei mai avea ce face în veci pururi. Iar o revoluţie pare mult prea departe. De data asta nu ne mai lasă nici ruşii, nici americanii.
Dar pân’ la vremurile de bejenie preconizate să fiarbă căldările ca focurile iadului iar copiii care se vor naşte la anul să poarte cu mândrie pecetea că au fost zămisliţi într-un an binecuvântat de Dumnezeu cu un potop albastru de prune!

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției