Realitatea este că suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ce privește nivelul salarizării. În acest moment, salariul mediu net lunar pe economie este de 3115 lei. Desigur, mai există o problemă: salariile din sectorul bugetar au fost mărite în mod substantial,  față de cele din mediul privat. „De câte ori se mărește salariul la stat, îmi scade puterea de cumpărare. Așa știu că  li s-au mărit din nou lefurile“, spune C.R. un inginer IT , care câștigă peste 7.000 de lei net. Totuși, să fim realiști, la nivel de Arad și chiar în toată țara, nu mulți sunt în această situație. Pe de altă parte, s-a și creat voit sau nu, o antagonizare a celor două clase de salariați. Fapt este că salariile din mediul privat sunt mici, față de cele din sectorul public. Și e mai simplu să zici că cele din sectorul bugetar sunt mari, decât să admiți că acelea din privat, în majoritatea cazurilor, sunt extrem de mici. Unele s-au adus la un nivel normal, ar zice alții, pentru nivelul de prețuri din Uniunea Europeană din care face parte și România. Iar cu prețurile, poate cu excepția chiriilor, cărnii, țigărilor și alcoolului suntem aliniați bine, aproape…egali cu oricine din Vechea Europă, mai puțin cu țările scandinave. Dar asta ar fi o altă discuție. Acum, cu balansarea puterii executive, de la un pol la altul, există o tensiune în rândurile salariaților. Iar întrebarea simplă  este: Mai rămân în vigoare cele promise? Asta atât la nivelul salariilor, dar și al pensiilor.  Este vorba de aplicarea Legii Salarizării Unitare, dar şi de noua Lege a Pensiilor. Amintim că Legea 153/2017 prevede creşteri anuale până în 2022, ale salariilor bugetarilor, cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, cu 25% din diferenţa dintre salariul în plată şi cel prevăzut în grila din 2022. Care sunt însă datele? Actualul Executiv are un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se va majora salariul pe economie cu 100 de lei net. Asta înseamnă un salariu minim brut de 2262 de lei, de la 1 ianuarie 2020, față de 2080 lei cât este în prezent. Dar acestea sunt la momentul de față ipoteze de lucru. Asta pentru că actualul Executiv pleacă și vine Guvernul Orban. Dacă nu acum prima dată, a doua oară va fi aproape sigur învestit. Un calcul cinic spune că mai bine de jumătate dintre actualii parlamentari nu vor mai prinde o altă legislatură. Așa că, de ce să-și taie singuri, craca de sub picioare? Oricum am întoarce-o , lucrurile nu sunt simple.  Dar să vedem ce au de zis oamenii de la bază, care sunt cel mai sensibil barometru până la urmă. Este evident că ce se va întâmpla cu salariile neliniște-te și sindicaliștii. Fapt este că aproape 30% dintre salariați, adică peste 1,3 milioane de angajați au salariul minim pe economie. Petre Toma, președintele Uniunii Județene Arad a C.N.S.L.R.-Frăția, a declarat: „ Mai toți au în minte amintirile nefaste ale guvernării Boc. Când a fost cu tăierile de salarii de la bugetari și mediul privat a dus-o foarte rău. Ani de zile au înghețat salariile și aici. Iar patronii nu prea au dat măriri, pe motiv că «suntem în criză». Nu s-au mărit ani de zile, cu această motivație. Acum însă, după ce am vorbit cu mulți oameni de-ai noștri, ei sunt hotărâți să nu lase lucrurile așa, dacă iar se face o… nefăcută. Nu mai suportă o altă tăiere. Să vedem cum va fi și cu preconizatele măriri. S-a dat o lege care va acționa până în 2022. Însă de doi ani încoace, cei care vor să preia puterea au mers pe teoria că nu – s resurse pentru creșterile salariale. Cu cifre, cu macroeconomie, cu balanțe deficitare, cu tot tacâmul.  Oamenii însă nu trăiesc cu cifre de deficit. Ei trăiesc cu bani, nu cu concept teoretice. Așa că acum, eu simt în rândurile oamenilor noștri, indiferent că sunt bugetari sau că lucrează în mediul privat o mare neliniște și un început de dezamăgire. Ei nu se așteaptă la vremuri bune din partea puterii  ce vrea să vină la conducere. Spun asta, mai ales prin prisma faptului, că aproape  o treime din angajații din România, adică peste 1,2 milioane de oameni, au contracte de muncă făcute pe salariul minim pe economie. Dar aș vrea, dacă va fi cazul de amânări, ca să nu zic tăieri, să le explice cineva că  trebuie să mai aștepte, că binele promis vine el cândva, dar mai încolo, nu se știe exact când. Nu cred că oamenii vor mai răbda așa ceva.  Am discutat și cu alți lideri, din alte confederații , iar starea de spirit este tot cam la fel: adică una plină de încordare și nervozitate generate de incertitudini“.Ce ar mai fi de spus?  Este clar că acest joc, plin de incertitudini între Putere-Opoziție, pune nervii oamenilor la încercare.Fiecare are filozofia sa bugetară. Oricum, între ciocan și nicovală sunt oamenii, adică între acest balans de putere exercutivă.  Unii vin, alții pleacă. Numai oamenii rămân. Deocamdată cu incertitudini. Însă, în cele din urmă, vor „deconta“ totul. Cu decizii bune sau rele…

Recomandările redacției