Chiar îl lasă PSD Arad pe Fifor să ofere PNL Primăria Aradului?
Știu, întrebarea pare ciudată, dar este total justificată de ceea ce se întâmplă în ultimul timp cu și la PSD Arad. Pur și simplu organizația nu mai înseamnă decât Fifor, aproape nimeni, înafară de el, nu mai dă declarații, nu mai zice nimic. Profitând de scandalul în care sunt implicați președintele organizației județene, deputatul Dorel Căprar și celălalt deputat, Florin Tripa, Fifor se erijează în lider, face tot ce vrea el, încercând să se impună ca viitor candidat la Primăria Aradului, tăind orice posibilitate a organizației de a propune un candidat mult mai credibil și agreat decât el, considerat, nu doar de către adversarii politici,un oltean pripășit, alungat de către Olguța Vasilescu. Chiar nu pricepe sau se preface că nu pricepe că arădenii nu vor vota ceea ce ei numesc o vinitură, ci insistă să țină organizația în șah, de parcă ar vrea neapărat ca PSD Arad să nu aibă un candidat cu șanse, pentru ca liberalul Bîlcea, dacă el o fi candidatul PNL, sau Bibarț, actualul primar interimar, să câștige fără probleme, având în vedere procentajul zdrobitor al PNL în județ. Am spus „dacă” pentru că nu sunt foarte sigur, dar nu ne ocupăm acum de PNL, ci de PSD.
Congresul, cuiul lui Pepelea
Aștept cu mare nerăbdare congresul PSD, să văd dacă Fifor, cel care, după ce a semnat celebra scrisoare împotriva lui Dragnea, și și-a retras semnătura, după ce a văzut dincotro bate vântul, va rămâne pe cai mari la București. Dacă da, este posibil să renunțe la candidatura la Primăria Aradului și să migreze spre alte județe, unde este sigur că va ocupa primul loc pe lista de candidați la parlamentare, iar scorul organizației care îl va adopta îi asigură un nou mandat de senator sau măcar de deputat. Dacă, însă, Ciolacu îl va marginaliza, cu siguranță va face pe dracul în patru ca să ajungă președinte interimar la PSD Arad, pentru a-și asigura primul loc pe listă la parlamentare, indiferent că acestea vor fi la termen sau anticipate.
O spun pentru a nu știu câta oară, nu am nimic împotriva lui Fifor, chiar l-am apreciat pentru prestația de ministru al Apărării, mă limitez la analiza degringoladei în care se află la ora actuală PSD Arad și, sincer, chiar nu știu ce ar putea face pentru a se redresa ori, măcar, salva de la dezastrul total. Nu sunt eu cel care să dea soluții, dar cred că ar trebui să înceapă prin a-i repune în drepturi pe vechii social democrați, alungați de-a lungul timpului. Aceștia ar putea să mobilizeze organizația la refuzul supunerii necondiționate față de conducerea centrală, să aibă o voce distinctă, clar axată pe interesul arădenilor. Nu spun baliverne, sunt lucruri deja probate. Actualul PNL este la putere în Arad de o groază de ani pentru că fostul PD Arad, apoi PDL, a aplicat această strategie. Pot să dau multe exemple de oameni importanți din PD-PDL Arad care nu s-au sfiit să critice măsuri ale propriului guvern, ale unor miniștri, care aduceau atingere interesului arădenilor.Nu comentez dacă făceau acest lucru din convingere sau doar ca strategie, cert este că rezultatele au fost pe măsură. Prin contrapondere, la PSD Arad nu am văzut așa ceva, decât, poate, pe vremea când fostul senator Avram Crăciun făcea tămbălău că guvernul partidului său vrea să stabilească un traseu al autostrăzii care să marginalizeze Aradul, ori în perioada în care Dimitrie Muscă, președinte al PSD Arad, spunea, fără rețineri, că propriul său guvern face tâmpenii, ceea ce, fără îndoială, i-a adus și mazilirea. În rest, supușenie totală, asumarea fără rezerve a politicii centrului, eroare care a făcut ca PSD Arad să să urmeze exact traseul național al partidului. Comparativ, atunci când PDL a fost în pragul dispariției la nivel național, PDL Arad a rezistat, fiind perceput ca o entitate distinctă. Nu fac apologia fostului PD-PDL, doar constat.
Să nu vorbim de funie în casa spânzuratului
Că tot este săptămâna politică arădeană, mi-a plăcut că Sergiu Bîlcea s-a pus să comenteze pe tema alegerilor parlamentare anticipate, aliniindu-se declarațiilor oficiale, fără să știe că, de fapt, este taman invers, dar nu a scos un cuvințel cu privire la alegerea primarilor în două tururi. S-a ferit ca dracul de tămâie să atingă acest subiect, pentru că nici în cele mai urâte vise nu ar fi avut parte de așa ceva. Ferească ființa supremă, vorba comuniștilor, nu am nimic cu Bîlcea, dar dacă vor fi două tururi pot apărea mari surprize. S-ar putea isca o monstruoasă coaliție USR-PSD-UDMR, care să suțină un candidat unic. UDMR-iștii sunt extrem de furioși că aliatul lor i-a trădat, tăind orice șansă candidaților săi de a câștiga primării în comunități în care au chiar mai puțin de 20%. Se știe foarte bine că dacă este un singur tur, iar prezența la urne este în jur de 30%, un 20% al maghiarilor se transformă în 60% din numărul total al votanților ! Un 15% devine 45%, zdrobitor față de scorul oricărui dintre cei 10 sau chiar mai mulți candidați români. Dacă sunt două tururi, candidatul maghiar nu mai are nicio șansă, se coalizează toate partidele, negociind funcții de viceprimari. Ce șanse credeți că are un primar liberal, inclusiv al municipiului, care are doi viceprimari ostili, ce șanse are un președinte liberal al Consiliului Județean, în momentul în care are doi vicepreședinți adverși, aleși în urma negocierilor de culise ?
Coliziunea, doar în interior
Este evident că PNL Arad nu dorește alegerea primarilor în două tururi, dar, pe moment, trebuie să cânte la unison cu conducerea centrală, după cum este clar că nu vrea alegeri parlamentare anticipate, atâta vreme cât USR este încă pe val și s-ar putea să ajungă concurent direct al PNL. Popularitatea USR Arad este considerabilă, mai ales pe seama poziționării sale ca partid anti-sistem, așa că nu cred că acesta, indiferent de ce se va întâmpla la nivel național, va bate palma cu PNL. Nici senatorul Wiener, nici președintele Botoș, europarlamentar, nu vor accepta un târg, ca să nu mai spun de membrii partidului. Știu că șefii PNL Arad cunosc la perfecție toate acestea, știu care este strategia lor, dar, acum, sunt pur și simplu blocați de către conducerea centrală, sunt obligați să facă două sau chiar trei planuri de rezervă, pentru că habar nu au ce se va întâmpla la nivel central. Marea lor problemă este că, pentru prima dată după mulți ani, ei nu mai sunt consultați, nu mai pot să apese pe butoane, ci trebuie să se lase conduși de val.
În rest, cam nimic de semnalat pe scena politică arădeană, toată lumea este în așteptare, dar sunt convins că altfel vor sta lucrurile după ce sistemul de alegere a primarilor va fi bătută în cuie și după ce se va lămuri decisiv și soarta alegerilor parlamentare, la termen sau anticipate. Dacă parlamentarele se vor desfășura concomitent cu localele, va fi mare vânzoleală la principalele partide. Pur și simplu dispare acea perioadă de câteva luni în care doritorii de candidaturi vor putea fi amăgiți cu perspectiva unor locuri eligibile la parlamentare, pentru ca după baceea să rămână cu buza umflată. Cum s-ar zice, șefii organizațiilor partidelor importante vor fi obligați să taie coada câinelui dintr-o lovitură, lucru care va duce la reacții contondente. Singurii care nu au nicio problemă din acest punct de vedere sunt cei de la UDMR, pentru că la ei se știe demult cine la ce va candida și nimeni nu crâcnește. Singurul lucru de care, așa cum spuneam, le pasă, este ca alegerea primarilor să rămână într-un singur tur. Lucrurile se precipită, sau, ca să respect româneasca lui Iohannis, se precipitează. Presimt că vom avea o campanie electorală extrem de interesantă. 

Recomandările redacției