Aradul este în continuare un teren de lupte între activişti şi firmele de prospecţiuni. Fie că vorbim de Geolink, fie că îi menţionăm pe cei de la Prospecţiuni SA, lucrurile devin tot mai complicate, iar singurii care rămân în ceaţă sunt localnicii.
La sfârşitul săptămânii trecute, o serie de incidente s-au desfăşurat în localităţile unde companiile de prospectare desfăşoară proiecte de achiziţie de date. În Şofronea, mai mulţi activişti de mediu, printre care şi Andrei Moţ, Președintele Asociației Salvați Câmpia de Vest, şi omul de afaceri Dimitrie Muscă, au apelat la gesturi violente şi ameninţări la adresa angajaţilor Prospecţiuni SA care aveau o întâlnire cu primarul comunităţii privind informarea proprietarilor de terenuri despre perimetrul concesionat de ANRM în acea zonă. Conform martorilor, activiştii au fost deranjaţi de simpla prezenţă a reprezentanţilor companiei la sediul primăriei din Şofronea, lucru care a escaladat într-un conflict finalizat cu o plângere penală din partea şefului de proiect din zonă al companiei Prospecţiuni.
Este uşor de înţeles aversiunea activiştilor împotriva exploatării gazelor de şist şi a fracturării hidraulice, însă nu putem nega necesitatea ca fiecare cetăţean şi proprietar de teren să cunoască ambele perspective ale acestui subiect.
Cât sunt de necesare prospecţiunile pentru petrol şi gaze naturale?
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a concesionat 12 perimetre în zona de vest a ţării pentru cercetarea diverselor zăcăminte de resurse naturale, iar în zona Aradului, perimetrul EX 6 – Curtici este cel mai disputat. Reprezentanţii Prospecţiuni SA şi Panfora, deţinătorul concesiunii pentru acest perimetru, au iniţiat campania de informare prin flyere şi notificări trimise localnicilor. În repetate rânduri, reprezentanţii companiilor au insistat asupra faptului că este imposibil să caute gaze de şist în acest perimetru, deoarece, datorită structurii geologice a solului, acestea nu au cum să se formeze. Aceștia au declarat că lucrările de achiziţie de date se fac de fapt pentru identificarea resurselor de petrol şi gaze convenţionale.
Este important să cunoaştem că prospectarea resurselor naturale este o primă etapă a unui proces de cercetare. În această fază, se fac lucrări doar pentru achiziţia de date, care se poate compara cu o ecografiere a subsolului. În urma acestor lucrări, compania care furnizează serviciile geofizice predă informațiile rezultate clientului deţinător al concesiunii, care decide mai departe dacă este benefică şi rentabilă continuarea procesului de cercetare.
Activitatea de prospectare este avizată de Ministerul Mediului şi ANRM şi reprezintă, în primul rând, un serviciu în favoarea statului, care poate astfel estima pe ce rezerve de petrol şi gaze se poate baza pentru asigurarea consumului intern de energie. Proprietarii de terenuri au dreptul de a refuza desfăşurarea lucrărilor de achiziţie de date pe proprietăţile lor, însă trebuie să ţină minte faptul că subsolul şi bogăţiile din subsol sunt proprietatea statului (implicit și a tuturor cetățenilor), iar statul poate reveni oricând pentru reînceperea cercetării în acea zonă.
În contextul în care România mai are rezerve de petrol şi gaze doar pentru 15 ani, este important să ne dăm seama cu toţii că resursele naturale trebuie cercetate şi descoperite pentru a nu deveni dependenţi de importuri. O creştere a importului de gaze şi petrol va creşte automat şi preţul energiei, al benzinei și al produselor care le au ca materie primă (îngrășăminte chimice, fibre sintetice, plastice, etc.), iar cu o ţară atât de bogată în resurse naturale ca România, este absurd să ne găsim în situaţia în care cumpărăm energie mult mai scumpă de la alţi furnizori doar pentru că refuzăm să prospectăm.
Având în vedere aceste date, nu putem decât să ne întrebăm unde este limita oamenilor care luptă orbește împotriva unei dezvoltări energetice a regunii. Suntem cu toții angajați în protejarea mediului înconjurător și a vieților noastre, însă până când vom mai putea nega faptul că și prospectarea este o activitate necesară evoluției societății?
