Scriitorul Ovidiu Someşan, butincean la origine, trăitor al întregi-vieţii sale pe meleagurile natale, şi-a dedicat ultimii ani scoaterii în evidenţă, din punct de vedere editorial, a comunei Buteni în raport cu istoria.

Deşi a debutat editorial cu cărţi de poezie  (în anul 1989 îşi publică primul lui volum de poezii – „Poveste neterminată“, Editura Litera, Bucureşti, urmând apoi altele câteva), începând cu anul 1995 a început să publice şi cărţi de proză, cărţi având cu precădere tematici istorice. Toate, însă, având în centrul atenţiei comuna Buteni, ca implicaţie efectivă a localnicilor în actul Marii Uniri din 1918.

Iată că recent, la un interval de doar câteva luni, Ovidiu Someşan a mai publicat două cărţi având aceeaşi temă. Prima este intitulată „Buteniul şi Unirea cea Mare“,  iar cea de-a doua, „Colonelul şi Troiţa“.

Ovidiu Someşan, profesor de filozofie la bază, s-a dovedit a fi un mare admirator al meleagurilor natale, meleaguri foarte frumoase de altfel, cu oameni aşezaţi şi molcomi, dar foarte dârji când este vorba de apărarea drepturilor lor, un autor care nu pregetă nici un moment pentru a scoate în evidenţă în cărţile sale acest aspect.

În cartea „Buteniul şi Unirea cea Mare“, Editura Tiparniţa, Arad, 2018,  Ovidiu Someşan scoate în relief profilurile câtorva personalităţi proeminente ale Buteniului implicate efectiv în actul Marii Uniri. Astfel, sunt prezentaţi: Florian Roxin, protopop de Buteni între 1913-1930, senator în Guvernul Averescu (1926-1927), conducătorul delegaţiei Cercului Electoral Iosăşel, împuternicită să participe şi să voteze la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia; avocatul Aurel Grozda, care organizează impresionante adunări populare pro unire la Buteni, în anii 1905 şi în 1911; ţăranul ştiutor de carte, Vasile Doncea, delegat cu drept de vot la Marea Unire,  „interesat de cărţi, de ziare, de noutăţi şi probabil de politică, poate în aceeaşi măsură ca de gospodărie şi de pământ“, după cum spune nepotul său, generalul în rezervă, Petru Moţiu; colonelul Constantin Paulian, care moare ca un erou în fruntea brigăzii sale, pe Valea de Mijloc a Crişului Alb, eliberată de sub ocupaţia maghiară.

Implicarea lor, ale moţilor din Comitatul Zărand de pe Valea de Mijloc a Crişului Alb de la poalele Munţilor Apuseni prezentă în carte, este ilustrată şi cu foarte multe imagini din Buteni, imagini contemporane cu Unirea cea Mare.

În cea de a doua carte primită la redacţie, „Colonelul şi Troiţa“, Editura Tiparniţa, Arad, 2019, Ovidiu Someşan dezvoltă prezentarea unuia dintre personajele cărţii anterioare, în care  a fost prezentat succint: colonelul Constantin Paulian. Cartea demarează trecând în revistă situaţia socială şi politică în care trăiau locuitorii din ţinutul Ţării Zărandului, premisele suferinţelor şi prigoanei lor şi totodată lupta lor nemijlocită pentru eliberarea de sub dominaţia maghiară.

Colonelul Constantin Paulian, eroul cărţii, este originar din Craiova şi se naşte în familia lui Ioan Paul, muzicolog. Moare în anul 1919, în fruntea soldaţilor săi în luptele de eliberare a Ardealului, mai precis pe raza comunei Buteni. În memoria colonelului Constantin Paulian, tinerii din Buteni, grupaţi în Societatea de Lectură „Sfântul Gheorghe“ ridică în anul 1942 o troiţă pe locul în care a fost omorât.

Referitor la cartea sa, Ovidiu Someşan spune, în „Povestea cuvintelor premergătoare“: „Aşa cum troiţa, ridicată şi sfinţită în 1942, a fost un omagiu adus Eroului de pe Valea de Mijloc a Crişului Alb, prezenta carte exprimă o blândă recunoştinţă faţă de distinsul comandant şi, în acelaşi timp, faţă de subordonaţii săi, participanţi la războiul postbelic pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţia maghiară, pe care noi nu l-am dorit, dar l-am câştigat în anul 1919“ 

 Iată, cele două cărţi scrise de Ovidiu Someşan se dovedesc a fi două documente indubitabile şi totodată un omagiu pentru locuitorii unei comune minunate a Ţării Zărandului, Buteni, oameni care nu s-au închinat în faţa istoriei, schimbând-o.

Sunt cărţi-document care ajută efectiv la cunoaşterea faptelor acestor locuri, şi care contribuie la scrierea istoriei în cele mai subtile amănunte.

Recomandările redacției