Sarbatorile nationale sunt pentru politicienii romani prilejul de a canta osanale ideii nationale, mandriei de a fi roman etc. Ziua de 24 ianuarie 2013 nu a facut exceptie de la regula.

Prins in hora, la Focsani, premierul Ponta declama catre natie: „Impreuna, uniti, mai uniti decat am fost acum 154 de ani, mai uniti decat am fost chiar anul trecut, cred ca putem sa traim toti intr-o Romanie puternica, o Romanie mai mandra, o Romanie a noastra, a tuturor.”

Emotionant pana la lacrimi, dar intre timp colegii de alianta ai domnului Ponta de prin Parlament tocmai si-au adoptat un statut care le asigura o super-imunitate in fata Justitiei. Unde mai este unirea aia? Devine Romania mai puternica si mandra cu asa parlamentari?

Apelul la sentimentul national a fost mereu manipulat de oamenii politici. Clasa politica romaneasca a „evoluat” de la grandomania nationalist-comunista a partidelor nationaliste, gen PRM, din anii ’90, la impertinenta anti-europeana manifestata de liderii USL in perioada incercarii de suspendare a presedintelui Basescu.

Romanilor li s-a gadilat orgoliul national si, pe la spate, au fost jefuiti de avutia nationala. Treziti din betia inutilului orgoliu, romanii s-au vazut umiliti in propria tara si obligati sa plece la munca prin vestul Europei, ca sclavi pe plantatiile de capsuni.

Totusi, mai avem destui romani care au gandirea civica afectata grav, aproape patologic, fie de nationalismul mistico-religios, fie de nationalismul de mahala.

Un cetatean precum Gigi Becali ar fi avut sanse zero, intr-o societate normala, sa ajunga ctitor de biserici, europarlamentar si apoi, parlamentar, cu discursul pe care il propaga in spatiul public. Amestecul de crestinism-ortodox inteles cu mintea unei tate superstitioase, de limbaj trivial si pornografic si de atitudini politice a caror logica este greu de urmarit, l-ar fi aruncat pe nea Gigi din agora, daca ar fi trait intr-o societate cu valori morale solide.

Un cetatean precum Dan Diaconescu ar fi avut aceleasi sanse zero, intr-o democratie veritabila, de a conduce si de a face avere dintr-o televiziune a scandalului, santajului si mizeriei de canal.

In Romania, DD a ajuns sa controleze aproximativ 14% din mandatele de parlamentar si sa-i oblige pe parlamentarii partidului sa semneze angajamente ilegale si imorale ca vor plati despagubiri de milioane de euro, daca vor parasi partidul.

In numele sentimentului national asistam si la actiuni inutile, dar zgomotoase si aducatoare de voturi de prin mahalale. De la o vreme a aparut moda dezgroparii cadavrelor putrezite ale eroilor neamului. Unii ar vrea sa dezgroape trupul lui Brancusi, din Cimitirul Montparnasse din Paris, sa-l ia din groapa in care zace alaturi de gropile unor celebritati ale Frantei si ale lumii, si sa-l reingroape in cimitirul anonim de la Hobita, spre gloria efemera a unor epigoni locali.

Altii vor sa-l dezgroape pe Mihai Viteazul si sa-i reingroape oasele putrezite in Craiova, spre gloria si voturile altor epigoni care nu au inteles mare lucru din istoria reala a neamului.

Ce aveti, domnilor, cu Brancusi? Marele artist a plecat din tara, la Paris, dupa festivitatea esuata de receptie a bustului generalului medic Carol Davila, scarbit de tara, de cei care o conduceau si murmurand printre dinti: „Ar fi fost o munca usoara, dar ca de prostituata, care mi-ar fi adus cei cativa bani cat imi trebuiau ca sa-mi platesc un bilet de drum de fier pana la Paris. Dar ceva care se innascuse in mine si pe care simteam ca creste, an de an si de cativa in rand, a izbucnit navalnic si nu am mai putut rabda. Am facut stanga-mprejur, fara nici un salut militar spre marea panica si spaima a doctorului Gerota, de fata… si dus am fost, pomenind de mama lor.”

Cat despre Mihai Viteazul, desi este recunoscut si glorificat ca fiind primul mare lider politic roman care a unit cele trei tari romanesti, sa reamintim ca dovezile istorice – alea reale, nu inventate sau interpretate in cheie nationalist-comunista – ni-l prezinta mai mult ca un „condotier valah”, vorba lui Xenopol, dornic sa devina stapanul, iar nu eliberatorul romanilor.

Unde este sentimentul national in toate aceste aberatii? Nicaieri, doar in mintea prostilor.

Recomandările redacției